27 февр. 2015 г.

Finanţare nerambursabilă pentru înfiinţarea unei plantaţii Nucifere din Fondurile Uniunii Europene.

Fondurile se acordă prin intermediul măsurii 121-Modernizarea exploataţiilor agricole şi asigură o susţinere financiară de 50% din valoarea eligibilă a proiectului. Dacă vrei să faci o astfel de investiţie, trebuie să ştii că sumele nerambursabile se acordă numai pentru înfiinţarea livezii şi nu acoperă costurile cu întreţinerea ei până la momentul intrării pe rod. „Banii de la UE acoperă, astfel, cheltuielile cu pregătirea terenului, achiziţionarea materialului săditor şi a unui sistem antigrindină”, explică Roxana Ştefănescu, consultant în cadrul Agrofinance Group. Totodată, se acordă finanţare nerambursabilă şi pentru procurarea unui sistem de irigare, împrejmuirea livezii, construirea unui depozit frigorific şi achiziţia materialului de sprijin-picheţi. Poţi obţine finanţare, inclusiv, pentru procurararea maşinilor şi a utilajelor specifice, ca de exemplu un tractor, un plug, o maşina de stropit sau uneltele de tăiere şi curăţire. Cât te costă? Valoarea investiţiei într-o plantaţie pomicolă depinde în primul rând de suprafaţa pe care se întinde livada. În plus, preţul materialului săditor este diferit în funcţie de soi şi de vârstă. Dacă vrei să diminuezi timpul de aşteptare până la intrarea pe rod, poţi utiliza material săditor de doi ani, crescând astfel gradul de rezistenţă a pomului şi reducând numărul de pomi pierduţi. În medie, pentru o suprafaţă de livadă de patru ari, costurile totale pornesc de la 5.000 de euro. „Totuşi, pentru a fi rentabilă, este necesară totuşi o investiţie de minimum 10.000 de euro“, punctează consultantul Agrofinance Group. Mai mult decât atât, costurile totale depind de zona în care se află plantaţia. Şi asta pentru că în primii doi ani de la înfiinţare (timpul necesar pentru ca producţia să înceapă), va trebui să suporţi manopera pentru tăierea şi stropirea pomilor, activităţi realizate cu muncitori. Ia în calcul un cost de aproximativ 4.000 de lei pentru întreţinerea unui hectar de cireşi în primii doi ani şi unul de 5.000 de lei dacă ai plantat pruni sau caişi. Investiţia minimă este însă mult mai mare dacă ai în vedere şi alte lucrări sau dacă vrei să achiziţionezi utilaje. Astfel, îţi vei putea recupera investiţia cel puţin după cinci ani, ţinând cont de perioada necesară pentru intrarea pomilor pe rod. Cum procedezi? Aplicaţiile sunt deschise persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor sau asociaţiilor familiale, dar şi cooperativelor agricole, cât şi societăţilor comerciale. Pot aplica chiar şi persoanele fizice, cu condiţia să se autorizeze la 30 de zile de la data notificării selectării proiectului. Dosarul tău va trebui să cuprindă documentele standard solicitate la măsura 121: studiu de fezabilitate, avizele de mediu, certificate fiscale şi documente care atestă statutul tău juridic şi drepturile de proprietate sau arendă asupra terenului. Dacă ai beneficiat de finanţare din fonduri SAPARD, va trebuie ataşezi o dovadă în acest sens, iar dacă ai un credit, un grafic de rambursare. Dacă nu te descurci la întocmirea dosarului şi completarea cererii de finanţare, apelează la o firmă de consultanţă. Ulterior, dosarul tău va fi depus la Oficiul Judeţean de Plăţi, care verifică conformitatea dosarului şi îl trimite mai departe pentru a fi evaluat. Iar dacă obţii finanţare, poţi să începi liniştit demararea lucrărilor, cu condiţia să dispui de partea ta de cofinanţare. Cum obţii bani mai mulţi Sprijinul nerambursabil oferit de Uniunea Europeană este de 50% din valoarea eligibilă a proiectului, dar nu poate depăşi plafonul de un milion de euro. Există însă şi excepţii. Pentru zona Bucureşti- Ilfov, este prevăzut un ajutor de cel mult 40% din valoarea eligibilă. Valoarea sprijinului european poate creşte cu 5% dacă beneficiarul investiţiei este o persoană fizică sub 40 de ani sau dacă persoana juridică are un asociat unic sub această vârstă. Totodată, finanţarea europeană poate creşte cu 10% pentru investiţiile realizate în zone montane cu handicap natural. Acte la dosar Memorial justificativ Bilanţul pe 2008 Acte de proprietate asupra terenului Document APIA de înscriere în registrul fermelor Nota de constatare privind echipamentele Datele de contact ale băncii Declaraţie privind angajamentul de cofinanţare Cazier fiscal, certificate fiscale Adeverinţa DSVSA, notificare de la Direcţia de Sănătate Publică Certificat constatator ORC cu menţiunile capital privat 100% Copii după actele de identitate ale reprezentanţilor legali, certificate de înmatriculare La ce uşi batem 1. Firma de consultanţă 2. Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (OJPDRP) 3. Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) 4. Banca Paşi de urmat 1. Alegerea firmei de consultanţă 2. Întocmirea dosarului de finanţare 3. Depunerea dosarului la oficiul APDRP 4. Evaluarea şi punctarea dosarului 5. Încheierea contractului de finanţare 6. Implementarea proiectului – realizarea efectivă a investiţiei Adrese utile www.istis.ro Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor Societatea Naţională a Pomicultorilor din România www.apdrp.ro Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit www.madr.ro Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale Telverde pentru sesizarea dificultăţilor de accesare a fondurilor europene: 0800 800 644

Proiect de obținere a finanțării din fondurile Uniunii Europene pentru plantarea livezii de producere a nucilor și a produselor nucifere.

1. Sumar
Propunem spre analiza o afacere in domeniul cultivarii fructelor, nucilor, a plantelor pentru bauturi si mirodenii (cod CAEN: 0113). Dorim sa cultivam o livada denuci comestibile ecologice, ale carei produse sa fie destinate exportului in UniuneaEuropeana.
Aceasta afacere se va organiza sub forma unei societati comerciale curaspundere limitata , denumita “SC.NUTSPROD.SRL”, si va avea capital privat.Principalul obiect de activitate il constituie cresterea nucilor, la care se adaugaambalarea si comercializarea acestor produse.
Dat fiind faptul ca Romania are un climat foarte bun pentru cultura nucului, sinucile sunt produse ecologice cu o crestere sustinuta a exporturilor, dorim sa valorificamaceasta oportunitate prin cultivarea nucilor si vanzarea miezului de nuca pe pieteleexterne unde este foare apreciat
. L
a ora actuala in Romania livezile de acest gen sunt putine iar nucile obtinute se exporta doar in vecinatatea tarii.Modelul de afacere se va baza pe urmatoarea schema simplificata:1.Achizitionarea si tratarea solului;2.Plantarea si intretinerea nucilor;3.Culegerea, prelucrarea si depozitarea rodului;4.Ambalarea si vanzarea nucilor.Societatea noastra urmareste obtinerea de profit din vanzarea miezului de nuca,
preponderent pe piata externa , dar nu excludem oferirea spre vanzare a produselornoastre pe piata interna. Livada propriu-zisa cat si spatiile de prelucrare sidepozitare sunt localizate in Pogoanele, Judetul Buzau, pe o suprafata totala de 1ha.
Initiatorii acestei afaceri sunt: Dinu Alina Geanina , Gheorghe Mihaela , SdicIrina si Manoiu Mihai. Atuurile lor sunt spiritul de dezvoltare si competitie, motivatia,determinarea, gandirea analitica s.a. Limitele lor sunt resursele financiare pentrudezvoltarea proiectului, si lipsa de experianta in domeniul cultivarii nucilor.


Clientii vizati sunt consumatorii de nuci din Uniunea Europeana,cat si din statelealaturate.Valoarea raportata pe care acestia o pot oferi pentru 1 kg de nuci ecologice estede aproximativ 5 euro/kg. Este bine cunoscut ca in Uniunea Europeana produseleecologice sunt foarte apreciate in general, iar nucile sunt cautate pentru calitatile lor deosebite. Nucile sunt considerate un produs ecologic foarte cautat catre export, alaturi demiere si fructe de padure.
Din estimarile Departamentului pentru Comert Exteriorreiese ca in anul 2007 valoarea exportului produselor ecologice va depasi 100milioane euro, inregistrand o crestere semnificativa fata de 2006 cad s-a inregistrato valoare de 75 milioane euro. Reprezentantii MIMMCPL (Ministerul pentru IMM-uri, Comert si Profesii Liberale) afirma
„Numai exportul de nuci se ridică la o valoarede peste 15 milioane de euro”
.
La ora actuala, volumul estimat al pieteii este situat la 30-40% din productiamondiala de nuci, iar pentru viitor se estimeaza o crestere a productiei de nuci pentruexport de pana la 50% .Dorim sa promovam nucile ecologice atat in Romania cat si in afara granitelor ei,si sa facem cunoscuta firma noastra ca un furnizor de produse ecologice de calitate. Incadrul obiectivelor strategice ne propunem dezvoltarea de parteneriate cu firme dedistributie importante pentru a asigura o piata cat mai larga pentru produsele noastre.Totodata suntem interesati de piata de retail pe care ajung produsele, si urmarim ca inviitor sa colaboram cu marii retaileri europeni pentru o distributie cat mai eficienta si ocomercializare intensiva.Urmarim o dezvoltare durabila atat a mediului cat si a afacerii noastre si in acestscop anticipam ca in aproximativ 2 ani vom incepe culegerea nucilor si valorificareaacestora , urmand ca in viitor cantitatea acestora sa creasca considerabil.Pentru primul an de activitate dorim sa achizitionam pamantul , pomii, catevaechipamente de intretinere si sa angajam forta de munca pentru efectuarea operatiunilor de plantare si intretinere. Estimam ca vom avea nevoie de 100.000 euro pentru primul an,urmand ca depozitele si constructiile adiacente sa se ridice in anii de rodire. Finantareaexterna se preconizeaza a fi cam 45 % din investitie.


Pe termen lung se urmareste intrarea pe piata cu un nou sortiment de nuci,care sase mentina si sa se dezvolte astfel incat sa poata fi declar un produs autentic romanesc, siobtinerea de profit.
2. Descrierea initiatorilor
Initiatorii acestui proiect sunt studenti ai Facultatii de Stiinte Economice – Facultatea de Afaceri Internationale,anul I. Acestia se numesc Dinu Alina Geanina ,Gheorghe Mihaela , Sdic Irina si Manoiu Mihai iar media varstelor lor este de 20 de ani.Prin proiectul prin care il demareaza, acestia urmaresc realizarea unui plan de afaceri inceea ce priveste o plantatie de nuci ecologice pentru exportul materiei prime in cadrulUniunii Europene si statelor alaturate. Pentru a-i cunoaste mai bine pe initiatorii acestui proiect, urmeaza o scurta descriere a fiecarui membru in parte.Studenta Dinu Alina Geanina este o persoana cu capaciati intelectuale deosebite.Este perseverenta, ambitioasa prezentand preponderent inteligenta intra si interpersonala,motivatie cognitiva si intrinseca. Se implica in mod activ atat in cadrul activitatiilor scolare, cat si extrascolare. Prezinta calitati de lider in masura in care are abilitati decomunicare eficienta si de rezolvare a problemelor. Se implica in mod constant inmanagementul grupului. Abordarea problemelor prin mijloace auditive si sintetice olegitimeaza pe Dinu Alina Geanina ca fiind adecvata pentru acest proiect si mai mult pentru o integrare sociala si profesionala adecvata.Atributele care o fac pe studenta Gheorghe Mihaela potrivita pentru realizareaacestui proiect sunt ambitia, determinarea cu care urmareste atingerea scopului propus sientuziasmul cu care demareaza orice actiune. Implicarea de mai bine de 1 in activitateaunei organizatii studentesti a contribuit la suplinirea lipsei de experienta prin realizarea de proiecte pe domenii cum ar fi advertising, PR sau HR si de asemenea a contribuit laimbunatatirea capacitatii de lucru intr-o echipa cu oameni diferiti si in conditii de stres.Printre principalele abilitati ale studentului Manoiu Mihai se pot numaradeterminarea, spiritul de echipa si abilitatea de a privi in ansamblu activitatea in care esteimplicat. Dorinta de afirmare se evidentiaza prin implicarea activa in proiectele la care aluat parte pana in acest moment si orientarea spre a obtine cele mai bune solutii in
situatiile dificile. Inedit in modul de rezolvare a problemelor aparute si capabil de a seadapta situatiilor cerute, Mihai reuseste sa comunice eficient cu membrii echipei. Lipsade experienta este compensata de entuziasm si de dorinta de a invata si de a se perfectiona.Studenta Sdic Irina este o persoana ambitioasa, constiincioasa, si dornica de ainvata si a se dezvolta pe plan profesional. Experienta a ajutat-o sa fie echilibrata, sa fieo buna organizatoare, sa fie increzatoare in propriile forte si se poata descurca in situatiilede stres. Munca in echipa nu reprezinta o dificultate pentru Irina, intrucat ea a contribuitcu succes la realizarea a numeroase alte proiecte si a dovedit printre altele o capacitate deconcentrare si o putere de munca ridicate ceea ce o face potrivita pentru acest proiect.Comparativ cu alti studenti din grupa din care fac parte, studentii-initiatori aiacestui proiect pot fi evaluati pe o scara de la 1 la 5 ,in ceea ce priveste :Aptitudini : 1 2 3 4 5(insuficient) (satisfacator) (bine) (foarte bine) (exceptional)Gandire xcreativa,originalaMotivatie xIncredere in sine xCapacitati intelectuale xRealizari academice xExprimarea in scris xParticiparea la orele de curs xPotential pentru dezvoltarea x profesionalaConsideram ca toate atributele care ne caracterizeaza si pe care le-am enumeratmai sus sunt dovada ca impreuna formam echipa potrivita pentru a duce la capat cusucces acest proiect. Suntem constienti de faptul ca anumite minusuri, cum ar fiexperienta limitata in domeniul ales, vor aparea pe parcursul desfasurarii acestui proiect,insa avem capacitatea de a acumula o multime de cunostinte intr-un timp foarte scurt,ceea ce o sa ne ajute sa realizam in timp util un proiect cu aplicabilitate in viata reala.


3.
Descrierea produsului oferit.
Nucul este originar din Asia Centrala şi din unele zone ale Peninsulei Balcanice.Tarile mari producatoare de nuci sunt Maroc, S.U.A. Mexic, Chile, Argentina, China,Turcia, Ucraina, Romania, Rusia, Italia, Iran. Nucul este una dintre cele mai importante specii pomicole. Nucile contin, la 100g, 15 g de proteine, 60 g de lipide, 15 g de glucide si 2,4 g celuloza. Sunt bogate inminerale ca sodiu, potasiu, calciu, magneziu, clor, fosfor, sulf, fier, cupru, zinc şi iod.Contin vitaminele C, B1, B2, B5, vitamina PP şi caroten.Lastarii si scoarta se utilizeaza pentru prepararea taninului, a unor coloranti, iar lemnul este deosebit de apreciat in industria mobilei si pentru sculpturi. Nucile verzi sunt bogate in vitamina C si se utilizeaza pentru prepararealichiorurilor si dulceturilor. De mentionat, ca miezul de nuca contine vitamine de noua orimai mult decat macesul.Un kilogram de nuci contine 35 de mii de calorii sau de 1,5 ori mai mult decatcarnea grasa de porc, de 3 ori mai mult decat painea si de 10 ori mai mult decat cartoful,iar 400 de grame de miez de nuci asigura necesarul de calorii pentru o zi. Nuca este bogata in acizi grasi omega 3 si consumul lor poate duce la scadereacolesterolului. Miezul de nuca este recomandat in caz de slabiciune generala si extenuare.Prin calitatile si continutul lor, nucile pot inlocui carnea, constituind un aliment de baza in hrana vegetarienilor.Proiectul nostru care se va concretiza intr-o livada de nuci se afla in stadiuincipient. In momentul de fata noi dispunem de 1 hectar de teren pregatit pentru plantarea pomilor si finalizam documentatia pentru obtinerea de subventii.Pentru a putea demara proiectul este necesar sa parcurgem urmatorii pasi:

alegerea formei de functionare a societatii- persoana juridica a carei activitate sedesfasoara in domeniul c
ultivarii fructelor, nucilor, a plantelor pentru bauturi
si mirodenii (cod CAEN: 0113) si conform prevederilor legii pomiculturii nr348/2003


analiza biologica a pamantului pe care se va planta livada si testarea ph-ului apeiCostul ridicat al investitiei in pomicultura, impune amplasarea livezii de pomi inzonele unde specia sau soiul vor intalni maximul de conditii naturale pentru crestere sirodire:- se vor alege terenurile cu soluri fertile, de preferat cu textura mijlocie, lutoasa, luto-nisipoasa si chiar nisipoasa, permeabile, mijlocii pana la profunde, cu pH cuprins intre4,7 si 9,3;- din punct de vedere al pantei sunt foarte bune terenurile cu panta usoara 3-6%, ce permit o buna intretinere a solului cat si un transport usor al fructelor;- conditia prioritara la infiintarea unei livezi o constituie sursa de apa necesara la stropirisi la udatul pomilor, mai ales in zonele cu precipitatii reduse in timpul anului;- se va cauta ca zona respectiva sa fie ferita pe cat posibil de brumele tarzii de primavarasi ingheturile timpuri de iarna;- trebuie de avut in vedere, ca in pomicultura greselile mari se manifesta dupa 4-5 ani dela plantare, atunci cand pentru remedieri este prea tarziu;- sunt excluse de la plantare terenurile excesiv de umede si fara drenaj, ca si cele cu nivelfreatic sub 1,5 m.

cumpararea terenului

pregatirea ecologica a terenului- Pregatirea terenului si dimensionarea livezii- Parcelarea terenului- Stabilirea distantelor de plantare si pichetatul terenului- Stabilirea polenizatorilor - Plantarea pomilor

cumpararea pomiilor altoiti

plantarea pomilor altoiti

obtinerea certificatului de producator de la primaria localitatii unde sedesfasoara proiectul

inscrierea in Asociatia Bioagricultoriilor din RomaniaSuprafata de 10.000 m² de care dispunem va fi folosita dupa cum urmeaza: 8. 400m² vor reprezenta livada propriu zisa , 720 m² vor fi folositi pentru ridicare unui depozit,iar restul de 900 de metri se vor concretiza in cai de acces in livada sau depozit. Distantacare trebuie respectata in plantarea pomilor este de 6x6 metri sau 6x8 metri, varianta pecare am ales-o si noi si care ne permite sa plantam in total 147 de nuci.Intrucat in livada vom planta nuci altoiti acestia vor rodi din primul an, conformcercetarilor efectuate de specialisti. Vom planta pomii toamna pentru a fi siguri ca rodescin toamna anulului urmator. Ne propunem ca prima recolta sa o distribuim pe plan local,incheind contracte cu diferite fabrici specializate in producerea de cosmetice, produsealimentare sau uleiuri tehnice. Scopul nostru in primul an de recolta este sa analizam productia obtinuta pentru a putea previziona recolta in anii urmatori si de asemenea sa oexportam in Europa. In acelasi an ne propunem sa achizitionam utilaje necesare procesului de obtinere a miezului de nuca prin decojire si sortare prin intermediulfondurilor nerambursabile. In acelasi timp ne vom ocupa de amenajarea conditiilor dedepozitare si ambalare a miezului de nuca astfel incat sa intruneasca toate conditiile pentru export.
4.Descrierea pietei si a concurentei
Romania este o tara cu climat propice pentru cresterea nucului, motiv pentru caresunt plantati nuci pe aproape intreg teritoriul tarii, dar acestia se gasesc rasfirati ingospodariile oamenilor nu in livezi specializate pe aceasta cultura. De aici rezulta un gradde concentrare destul de scazut in raport cu alte culturi. Evolutia acestor culturi nu poatefi evaluata exact tocmai din cauza faptului ca nu au fost inregistrati riguros in cadrul unor livezi. Tot asa stau lucrurile si in cazul comercializarii nucilor, fiecare producator fiindocupat sa isi vanda productia proprie in cadrul pietelor locale fara a o inregistra nicaieri.Pe plan mondial exista date statistice care sa evidentieze nivelul productiei.Dintabelul de mai jos putem observa ca productia de nuci este neomogena si la nivel global.,Asia avand cea mai mare productie medie de : 640,40 mii tone. Productia mondialaanuala de nuci depaseste volumul de 1200 mii tone
La ora actuala principalele tari producatoare de nuci pe plan mondial sunt Chinasi S.U.A, care impreuna ofera peste 43% din productia mondiala. De asemenea, cantitatimari se mai produc si in Iran ,Turcia, dar si in tari la polul opus precum Franta, Romania,Ucraina, s.a.m.d.In ceea ce priveste diversificarea gamei sortimentale putem spune ca aceasta diferade la zona la zona in functie de clima de care beneficiaza, de metodele de crestere a pomiilor, de multitudinea soiurilor existente pe piata.Pentru a-si face simtita prezenta in cultura nucifera, multe tari apeleaza la selectia sistudiul tipurilor valoroase din populatiile autohtone. Este de remarcat faptul ca in tari precum S.U.A, Franta, Ungaria, Italia, Romania si altele, cu ajutorul programelor specialede ameliorare genetica se cauta descoprirea unor soiuri cu valori superioare celor externe.In ceea ce priveste Romania, daca ii analizam productia in functie de zone vomvedea ca zona de Nord-Est a produs 2804 t, zona de Sud-Est : 2742 t, zona de Sud-Muntenia : 2751 t, zona de Sud-Vest, Oltenia : 2408 t, zona de Vest : 2181 t, zona de Nord-Vest : 1896 t, centrul : 692 t, iar Bucurestiul a produs 134 t.Acest lucru nu ne poate decat bucura deoarece a transformat Romania in tara careajuta mult la realizarea cantitatii de miez de nuca si nu in ultimul rand a promovatexportul miezului de nuca pe piata europeana alaturi de Bulgaria si Ungaria.
Exportul de nuci al Romaniei:
200020012002200320042005Cantitatea exportata(mii tone)
0.490.190.440.543.710.66
Valoarea exporturilor(mii dolari)
342.85152.2243.2361.91957.21463.63Tinand cont de faptul ca, in Uniunea Europeana, consumul de nuci a crescutsemnificativ de la 225100 tone in anul 2001, la 267190 tone in anul 2005 putem spera sila o crestere a cantitatii exportate din Romania in anii urmatori integrarii.Un alt aspect care nu trebuie neglijat il constituie pretul si diferentele in politicade pret. Acesta, la fel ca si soiurile, difera de la o tara la alta. Intr-o tara in care existaconditii favorabile si legislatia nu pune bete in roate desfasurarii afacerilor, si preturilevor fi pe masura. Daca comparam preturile Romaniei cu cele Belgiei, Frantei, Germaniei,Italiei, Republicii Moldove, Portugaliei si Spaniei putem observa ca aceasta din urma are pretul aproape cel mai mic pe tona si anume 1077,69 $/t
Pretul tonei de nuci la nivelul tarilor din Europa in anul 2005
TaraPret in 2005 (dolar/tona)
Belgia1187.21Franta1588.46Germania1620.48Italia2165.37Republica Moldova1013.72Portugalia2431.96Romania1077.69Spania2394.34Este un pret relativ bun, deoarece ne permite sa concuram cu restul lumii si neasigura intrarea garantata pe piata europeana de desfacere a nucilor.Acest pret este posibil datorita costurilor mici de care beneficiem gratie fortei de munca platita la un pret accesibil, conditiilor climatice prielnice, resurselor naturale care nesprijina in realizarea unei productii mari de nuci inca din primii ani de viata ai livezilor.In privinta inovatiei se poate afirma faptul ca nucile romanesti spre deosebire decelelalte nuci au asigurate o crestere normala dupa bun plac si nu fortate cu chimicale.Productia romaneasca sa bucura de soluri fertile ce faciliteaza mult munca ingrijirii si inacelasi timp creeaza toate conditiile pentru ca aceste nuci sa fie ecologice. De mentionateste faptul ca in ultimii ani la mare cautare sunt produsele ecologice, cat mai naturale pentru ca gustul lor este inconfundabil in comparative cu alte produse “ajutate” genetic.Cand lansezi pe piata un astfel de produs, tendinta celorlalti producatori este deimitatie. In acest caz nu putem pune in discutie problema imitatiei pentru ca nucileromanesti asa cum am mai precizam si mai sus beneficiaza de niste bune conditii dedezvoltare. Iar regimul proprietatii intelectuale nu se incalca, mai degraba am putea spuneca este stabilit printr-un acord mutual de catre toti producatorii, fiecare isi respecta modulde producere al nucilor sale.In ceea ce priveste concurenta, este bine de remarcat ca in vecinatatea noastra seafla Republica Moldova – un producator principal cu traditie veche. Pentru a face fataconcurentei, ca masuri de siguranta se impun o buna strategie in privinta distributiei si metodelor de vanzare, o strategie exceptionala de comunicare si servicii impecabile
acordate clientiilor.
5.Strategia de marketing propusa
Piata consumatorilor de nuci este una destul de unitara in comparatie cu pietelealtor produse. Nucile se adreseaza tuturor categoriilor de consumatori. Compania noastradoreste sa isi comercializeze produsele catre persoane juridice (intermediari, producatori,retail-eri, mici comercianti interesanti), dar nu exclude o eventuala oferire a produselor sicatre persoanele fizice. Data fiind acesta alternativa de comercializare consideram piataca avand aceleasi caracteristici, si prin urmare ne propunem strategii asemanatoare pentrufiecare categorie de clienti.Obiectivul nostru este in primul rand oferirea spre export a unui produs ecologicde inalta calitate, tratat, ambalat si pastrat in conditii optime pentru conservarea proprietatilor sale.Unitatea strategica de activitate consta in producerea de nuci si avem ca misiuneimbunatatirea vietii consumatorilor finali prin intermediul proprietatilor produselor noastre.Obiective generale:

Plantarea, tratarea si intretinerea livezii;

Obtinerea fondurilor necesare pentru dezvoltarea si automatizarea afacerii;

Obtinerea unei productii care sa corespunda standardelor din punct devedere calitativ;

Incheierea de parteneriate pe termen mediu si lung cu firme de distributie;

Incheierea de contracte cu societatile de retail si cu alte firme aflate in postura de consumatori finali;

Cresterea profitului odata cu cresterea pomilor si in perspectiva extinderiiafacerii.Analiza pietei va fi efectuata atat in mod informal de catre partenerii fondatori aicompaniei cat si de catre o companie specializata. Pentru a obtine date concludente si actualizate am decis sa contractam serviciile unei firme de renume mondial
marketresearch.com. Odata cu lansarea firmei ne vom baza pe serviciile profesionale aleacestui centru de cercetare, dar inainte de lansare membrii organizatiei au facut un studiu pe cont propriu. Din analiza sumara a pietei interne se observa un consum de nuci destulde mare. Nucile se consuma mai ales in preparatele facute in casa, dar si in industriaalimentara. Consumul de nuci creste odata cu venirea sarbatorilor specifice, pentru ca inmajoritatea preparatelor traditionale se foloseste acest produs. Consumul este impartitintre consumatorii casnici si cei industriali. Pretul mediu al nucilor in pietele bucuresteneeste de 20-25 Ron si creste pana la 30-35 Ron in apropierea sarbatorilor.
Analiza SWOTAtuuriSlabiciuniOportunitatiPrimejdii

Productie mare

Produseecologice

Ambalaredupastandardeeuropene

Lipsa deexperienta indomeniu

Lipsacolaboratorilor stabili

Piata in crestere

Obtinereafinantariinerambursabile

Competitoriexterni

DezechilibreclimaticeCompania noastra va alege o strategie ofensiva prin care sa fructifice atat atuurileintreprinderii cat si oportunitatile oferite de mediul extern. Competitivitatea noastra si a produselor noastre va creste de la an la an odata cu cresterea nucilor si cu acumularea deexperienta, dar mai ales prin introducerea mecanizarii in sistemul de decojire si ambalareal produselor.
Mixul de marketing
In procesul de analiza intregului proces de satisfacere a nevoilor consumatorului,trebuie sa stabilim ce asteptari au acestia de la produsele noastre si ce si-ar dorii ei.Consumatorul isi doreste ca nucile sa fie bune la gust , sa nu fie amare, sa fieambalate corespunzator normelor de igiena si de preferabil sa fie curatate de coaja pentrua facilita utilizarea lor. Totodata el doreste sa le gaseasca la vanzare intr-o zona care iieste accesibila (hipermarket, piata, livrari speciale) si doreste o cantitate exacta din acest produs. Pe baza acestor considerente compania noastra isi va formula strategia.
Strategia de produs
se va baza pe efectuarea corecta a tuturor operatiunilor necesare plantarii, cresterii, recoltarii, prelucrarii si ambalarii produsului. Normeleutilizate vor fi preluate din nomenclatoarele europene si se va actiona numai la indicatiaspecialistului in domeniu care va fi angajat in cadrul firmei. Utilizarea corecta aechipamentelor si executara riguroasa a intregului proces de productie va garantacalitatea superioara a produselor noastre.
Strategia de pret
se va diferentia in functie de piata aleasa. Astfel vom avea ostrategie pentru piata interna si una pentru export. Pe piata interna vom vinde la pretul pietei cu mentiunea ca in perioadele de varf ale cererii vom mentine acelasi pret,stimuland astfel cumararea in cantitati crescute, pentru ca se cunoaste ca nucile pot fi pastrate si pe perioade mai indelungate.In cazul exporturilor vom practica o strategie de pret preferentiala si in functie decantitatea achizitionata. Deoarece dorim sa colaboram cu persoane juridice vom tine contin creaarea pretului pe langa conditiile pietei si de fidelitatea cumparatorilor. Pretul va fiinfuentat si de cantitatea cumparata dar si de frecventa de cumparare.Vom adopta o strategie de pret prin care vom mentine pretul constant pe perioadescurte si medii, in jurul valorii de 20RON.
Distributia
va fi incredintata,pentru inceput, unei companii specializate.Obiectivul nostru este ca odata cu dezvolatare relatiilor cu companiile cumparatoare sauorganizam noi distributia sau sa o incredintam companiilor respective pentru reducereacosturilor si pentru fidelizarea clientilor care vor putea decide singuri asupraalternativelor de distributie.
Promovarea
produselor noastre se va face in urma stabilirii precise acompaniilor care ar putea fi interesate. Astfel vom lua direct legatura cu aceste companiisi le vom propune diferite oferte astfel incat colaborarea sa fie in avantajul ambilor parteneri. Vom avea un site specializat pentru a ne prezenta compania si oferta de produse si servicii, dar de asemenea vom cumpara spatii publicitare in randul siteurilor specializare :www.bizoo.ro, www.clubafaceri.ro
6.Mobilizarea resurselor necesare
Resursele necesare initierii acestei afaceri sunt de ordin material , financiar siuman. Din punct de vedere al resurselor umane , pe langa cei 4 initiatori , vor exista inca2 persoane cu rol de administratoti ai livezii de nuci in lipsa noastra, a proprietarilor. Infaza incipienta a afaceri vom angaja aproximativ 30 de zileri care se vor ocupa de pregatirea terenului si plantatul copacilor si vor participa de asemenea la culegerearecoltei. Trebuie mentionat faptul ca vom apela si la un specialist care sa supraveghezeorganizarea livezii pana in momentul in care toti pomii vor fi plantati.Resursele materiale presupun pentru inceput un numar de 147 de nuci altoiti siustensilele necesare platarii acestora. Ulterior ne propunem sa costruim un depozit si saachizitionam utilaje necesare procesului de decojire a nucilor precum si utilaje destinateambalarii si etichetarii miezului de nuca.Avand in vedere faptul ca terenul cu suprafata de 10.000 m² exista deja in proprietatea unuia dintre initiatori, Dinu Alina Geanina, ca urmare a unei mosteniri,suma de bani necesara initierii afacerii va fi considerabil mai mica. Astfel, primul an alafacerii necesita investitii in valoare de aproximativ 40.000 euro, suma care acoperacosturile cu angajarea specialistului in domeniu, a zilerilor, pregatirea terenului,achizitionarea, plantarea si intretinerea copacilor. Tot in aceasta suma am inclus sicosturile culegerii primei recolte precum si ridicarea unui depozit necesar pentru pastrarea recoltelor.In al doilea an, in fuctie de prima productie de nuci obtinuta, ne propunem saachizitionam utilajele pentru decojire si ambalare mentionate mai sus. Pentru a reusiacest lucru vom apela la fonduri nerambursabile.
Deoarece agricultura ecologica are o contributie majora la dezvoltarea durabila, prin sporirea biodiversitatii, protectia mediului si cresterea fertilitatii solului, producatoriidin acest sector sunt sprijiniti prin programele de agro-mediu ale Comisiei Europene.De asemenea, se acorda sprijin comunitar, in vederea promovarii produselor ecologice, prin programe de cofinantare, cu o finantare de 50% din partea ComisieiEuropene, 20% din partea organizaţiilor profesionale si 30% de la bugetul de stat,conform procedurii dinRegulamentul Comisiei (CE) nr. 1071/2005
.
Dat fiind specificul afacerii noastre, cultura
de produse ecologice-nuci, pentru aobtine fonduri puteam apela pana in anul 2006 si la programul SAPARD. Acesta afost
creat pentru a sprijini eforturile de aderare la Uniunea Europeană a tarilor candidatedin Europa Centrala si de Est si pentru a pregati participarea acestora la Politica AgricolaComunitara.

Prin Program SAPARD s-au putut realiza investitii in cladiri sau echipamente cudestinatie agricola, moderniza sau retehnologiza unitati deja existente. S-au acordatfonduri si pentru utilaje si echipamente noi, soft - uri pentru computer, pentru achizitii demijloace de transport agricole noi, achizitionarea animalelor , infiintarea si modernizarea plantatilor.Locul acestui program SAPARD a fost luat, dupa aderarea Romaniei la UE, decatre Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) si Fondul European pentru Pescuit (FEP). Pentru a dispune de aceste fonduri vor fi disponibile aceleasifacilitati de creditare care au fost folosite pentru proiectele SAPARD.Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) reprezinta ooportunitate de finantare pentru spatiul rural romanesc, in valoare de aproximativ 7,5miliarde de euro, incepand cu 2007 si pana in 2013. Similar cu Programul SAPARD, siFEADR se va baza pe principiul cofinantarii proiectelor de investitii private.Astfel, incepand din anul 2007, producatorii din agricultura ecologica, beneficiazade prime compensatorii pe unitatea de suprafata si pe culturi prin Planul National deDezvoltare Rurala - Axa 2 - submasura agro-mediu, din Fondul European pentruAgricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR) nerambursabil, in conformitate cuRegulamentul Comisiei (CE) nr.1698/2005.
Toate acestea ne permit ca in al doilea an de producite sa contractam unastfel de fond care sa ne acopere 50 % din costurile utilajelor care se ridica laaproximativ 100.000 euro. Sistemul de finantare este acelasi ca la programeleSAPARD – 50% cofinantare din totalul necesar investitiei dorite de beneficiar. Inaceste conditii trebuie sa asiguram restul de 50 de procente din valoarea totala. Vomface acest lucru folosind drept garantie terenul pe care il detinem si a carui valoareestimam ca va ajuge la momentul respectiv la 100.000 euro.7. Organizarea-conducerea afacerii
In esenta, managerul este o persoana care, in virtutea sarcinilor, competentelor siresponsabilitatilor circumscrise postului ocupat, exercita procese de management, deciadopta decizii si initiaza actiuni prin care influenteaza comportamentul decizional sioperational al altor persoane.In cazul “SC.NUTSPROD.SRL”
exista patru manageri : Dinu Alina Geanina – manager de productie, Gheorghe Mihaela – manager financiar, Manoiu Mihai– manager tehnologic si Sdic Irina – manager marketing.
Dupa cum am mentionat si la descrierea initiatorilor acestia prezinta capacitatiintelectuale deosebite, perseverenta, ambitie, avand preponderent inteligenta intra siinterpersonala, motivatie cognitiva si intrinseca. Pe langa aceste atuuri, initiatorii afacerii prezinta calitati de leader in masura in care au abilitati de comunicare eficienta si derezolvare a problemelor, implicandu-se constant in managementul grupului.Determinarea cu care urmaresc atingerea scopurilor propuse, cat si entuziasmul cu caredemareaza orice actiune ii fac potriviti pentru acest proiect si mai mult pentru o integraresociala si profesionala adecvata. De asemenea, implicarea in cadrul organizatiilor studentesti a contribuit la suplinirea lipsei de experienta prin realizarea de proiecte pedomenii precum cum ar fi advertising, PR sau HR ajutand la imbunatatirea capacitatii delucru in conditii de stress alaturi de alti coechipieri.De mentionat este si faptul ca spiritul de echipa ii ajuta pe initiatori sa priveascain ansamblu actiunile pe care le intrevad si sa gaseasca in timp util cele mai bune solutiiin situatii dificile. Acest mod inedit de rezolvare a problemelor aparute si de a se adaptala situatiile cerute ii ajuta sa se dezvolte pe plan profesional.Competenta si maniera de utilizare a acestora in exercitarea proceselor demanagement ii diferentiaza pe manageri in mai multe categorii, respectiv pe tipuri sistiluri.Tipul de manager este dat de ansamblul de cunostiinte, calitati si aptitudini pecare le poseda grupul de manageri si care le confera aceeasi abordare a proceselor demanagement.Stilul de management consta in modul de utilizare a cunostiintelor, calitatilor siaptitudinilor in relatiile cu subordonatii si derularea efectiva a acestor procese de munca.Privind situatia din acest punct de vedere initiatorii afacerii prezinta urmatoareletipur si stiluri de management : autocrat cu buna-vointa, promotor si realizator.Aceste stiluri in ceea ce priveste realizarea de sarcini constau in acordarea de prioritate in realizarea productiei, ambitie, cunoasterea problemelor firmei, fiind la curentcu metodele si tehnicile noi de munca. Se lucreaza intens, incitand pe ceilalti la lucru,crezand in forta exemplului personal. Iar obiectivul central il constituie organizareaeficienta a eforturilor colaboratorilor pentru a obtine rezultate imediate si de perspectiva.In privinta contactelor umane, stiu sa-i faca pe oameni sa execute fara a-i irita, se preocupa intens pentru dezvoltarea talentului altora; petrec mult timp in mijlocul personalului, folosesc frecvent delegarea si sunt cunoscatori ai calitatilor a fiecarui membru, stiind sa lucreze cu ei diferential. De asemenea sunt receptivi la parerile altora,
nu le resping ideile.In ceea ce priveste influenta asupra muncii subalternilor, acestia obtin ce dorescde la subalterni, ii mobilizeaza la realizarea sarcinlor, creeaza o atmosfera de lucru propice si prin aplanarea diferentelor si rezolvarea conflictelor obtin o angajare mare acolaboratoriilor. Efectul mobilizator creste si datorita angajarii personale.
8.Ipoteze si riscuri
Proiectul nostru de afaceri, o livada de nuci, se bazeaza pe observatii facute, de partenerii fondatori, asupra conditiilor economice si sociale din Romania si din UniuneaEuropeana. Principala ipoteza pe baza carora este intemeiat acest plan este cererea din cein ce mai mare de produse ecologice a consumatorilor din toata lumea. Acest fapt estemult mai vizibil in UE decat in Romania, din acest motiv s-a luat decizia de a exporta produsele noastre in tarile UE. Aceasta crestere a cererii pentru acesti tip de produsecunoaste o gama foarte variata de produse, in care se pot include si nucile. De aici provine o alta ipoteza conform careia si cererea de nuci este in crestere. Acest lucru estedemonstrat si prin analizele MIMMCTPL. Consumul tot mai mare de nuci ne asiguraintrarea pe o piata in expansiune, in care forma noastra are sanse sporite sa se dezvolte, pentru ca se stie atunci cand piata unui produs creste cresc si sansele de crestere afirmelor care activeaza pe acea piata. In momentul deschiderii afacerii s-a mentionatanterior ca se va apela la o firma de specialitate pentru o analiza detaliata si actualizata a pietelor tarilor din UE, acesta analiza va fi folosita in scopul plasarii cat mai avantajoasea produselor noastre pe diferite piete.O alta ipoteza este aceea ca peste tot in lume consumul de nuci nu cunoastevariatii foarte puternice pe parcursul unui an calendaristic. Exista unele perioade decrestere in apropierea sarbatorilor dar in restul anului el este constant si nu este influentatde sezonalitate. Acest lucru este foarte important pentru ca cererea este una constanta sideci chiar daca nu vom reusi sa vindem productia in prima luna de la recoltare, existasolutia depozitarii in vederea unei comercializari viitoare.Afacerea nostra este una din domeniul agricol si ne vom baza pe atragerea defonduri nerambursabile. Acest lucru ne va ajuta sa achizitionam utilaje pentru prelucrareanucilor si ambalare, astfel incat sa respectam normele UE.Datorita faptului ca investitiile masive din echipament sunt acoperite de fondurinerambursabile, si terenul este deja in proprietatea unuia din asociati, este redus foartemult riscul asupra afacerii si de asemenea sunt reduse cheltuielile pe care ar fi trebuit sale suporte fiecare actionar in cazul in care aceste posibilitati de finantare nu ar fi existat.In ceea ce priveste riscurile afacerii noastre acestea sunt diverse si multe dintre elespecifice industriei agricole.Printre cele mai importante riscuri se numara cel al unui posibil dezastru natural precum secete, inundatii, alunecari de teren, diverse boli care sa afecteze arborii si altele.In cazul secetei pronuntate se poate apela la rezerva naturala de apa a fantanei dininteriorul livezii sau la sursa de apa a orasului Pogoanele la care suntem conectati direct.In cazul inundatiilor nu putem intervenii in mod direct dar suntem protejati oarecum deacestea pentru ca livada este amplasata pe un deal si astfel o parte a pomilor nu vor fiafectati. Amplasarea poate avea consecinte nefaste in cazul unor alunecari de teren, dar exista o probabilitatea reduse a producerii lor din cauza faptului ca pomii rigidizeazasolul si impiedica alunecarile de teren. Pentru prevenirea bolilor ce pot afecta copacii amapelat la o strategie de prevenire si tratare ecologica, pentru ca nu putem intervenii cusubstante ce pot dauna mai tarziu produsului nostru. De aceasta problema se va ocupaunul din angajatii nostri care este specialist in domeniu.Se discuta in ultima vreme posibilitatea interziceii exportului de nuci dinRepublica Moldova, problema cu care se poate confrunta si tara noastra. Tinand cont caRomania este membra UE, are unele avantaje in comercializarea produselor in interiorulUniunii de aceea consideram acest risc ca fiind unul redus in conditiile in care calitatea produselor noastre este ireprosbila.Un alt risc major cu care se poate confrunta firma noastra este reprezentat de problemele legate de distributie. Am mentionat ca pentru distribuirea produselor noastrevom apela la distribuitori si exportatori. Acest lucru implica anumite riscuri in conditiilein care noi nu putem avea control direct asupra conditiilor si termenilor de distribuire.Pentru a avea un control minim asupra produselor vom incheia contracte cu firmele de
export in care vom mentiona conditiile si termenele de distribuire.Un alt risc este posibilitatea furarii recoltei atat in cadrul livezii noastre cat si pe parcursul celorlalte etape. Din acest motiv ne gadim sa facem o asigurare a produselor noastre si asupra posibilitati de furt si asupra celor de dezastre naturale.Vom lua in calcul si defectarea utilajelor, motiv pentru care vom apela laconsultanta din partea vanzatorilor acestora, atat in timpul perioadei de garantie cat sidupa expirarea acesteia.O alta problema cu care se poate confrunta firma noastra este incapacitatea de astabilii deratii de vanzare-cumparare cu firme din UE. Pentru prevenirea acestui lucruvom incerca sa stabilim relatii de lunga durata cu acestia si sa ii instiintam asupraintregului proces de productie si distributie.
9. Planul financiar
Pentru a studia situatia financiara a firmei am realizat bilantul si contul de profit si pierdere pentru primul si al doilea an de activitate.Bilanturile contabile pentru primii 2 ani sunt prezentate mai jos:

In primul an in imobilizarile corporale sunt incluse terenul, depozitul construit, plantatia de nuci insa la acestea se adauga in cel de-al doilea an un utilaj in valoare de350.000 RON achizitionat prin fonduri nerambursabile ceea ce explica sectiunea“venituri in avans” din al doilea bilant.Creantele apar abia in al doilea an de fucntionare, odata cu obtinerea primei productii pe care o exportam, ceea ce duce si la o crestere a datoriilor catre furnizori,intrucat acestia in principal ne asigura transportul marfiurilor catre cumparatori. Contul de profit si pierdere incheiat in luna decembrie a celui de-al doilea an deactvitate este prezentat mai jos:
In primul an de la infiintare nu vom avea productie, avem decat cheltuieli deexploatare in care includem cheltuieli cu furnizorii de ingrasaminte, cheltuieli cu salariile,cheltuieli cu asigurarile sociale, cheltuieli cu taxe si impozite, etc. Intrucat nu avem productie, nu avem nici venituri din exploatare, ceea ce explica rezultatul contului, sianume o pierdere de 6.650 RON, acoperita in anul urmator prin diminuarea capitalului propriu. Insa in cel de-al doilea an de activitate, odata cu obtinerea primei productii deaproximativ 2000 kg, obtinem si o schimbare in contul de profit si pierdere, si anumeobtinem un profit de 23.863 RON.
Intrucat in primul an nu obtinem productie, nu vom avea nici clienti si astfel ratelede gestiune financiara si de structura a activului pentru anul I au valoarea 0. Din punct devedere al disponibilitatilor, acestea cresc semnificativ in anul II, ceea ce explica diferentaintre ratele disponibilitatii in cei doi ani.Venitul net actualizat = - 210.000 + 48.062/1+0.075 = - 165.291 ne arata cainvestitia nu poate fi recuperata din al doilea an de activitate, insa acest rezultat nu este descurajator avand in vedere ca prima productie de nuci se obtine in anul II. Previzionand productia si volumul vanzarilor si implicit profitul pe anii urmatori se poate observa cainvestitia poate fi recuperata intr-un timp relativ scurt.

Lista produselor care pot fi valorificate în urma Sădirii și Cultivării unei livezi de nuc pe termen Lung.

Produsele care pot fi valorificate sunt urmatoarele:
- miezul de nuca
- nucile verzi
- frunzele
- lastarii
- mugurii
- cojile
- lemnul

Miezul de nuca poate fi consumat ca atare, dar poate fi utilizat si in prepararea unor specialitati de cofetarie si patiserie. Din miez de nuca se extrage ulei, ce are calitati excelente din punct de vedere alimentar.

Uleiul de nuca mai este folosit la fabricarea sapunului, a lacurilor, precum si la obtinerea produselor cosmetice si farmaceutice.

Nucile verzi se folosesc pentru dulceturi, continand o cantitate foarte mare de vitamina C, de 40 de ori mai mult decat sucul de portocale: dintr-un kg de coji verzi de nuca poate fi extrasa o cantitate de vitamina C egala cu cea extrasa din 10 kg de lamai.

Frunzele, lastarii, mugurii, scoarta si radacinile constituie materie prima foarte putin folosita la noi in tara.

Dupa desfiintarea plantatiei de nuci, lemnul rezultat poate fi valorificat cu cel putin 1.500-2.000 euro/m3, pe piata externa, drept materie prima pentru producerea mobilei.

Iata cateva informatii utile care sunt cuprinse in interiorul ghidului “Cum sa faci cel mai rapid bani din LIVADA DE NUCI”:

- plantatiile de nuc se infiinteaza numai pe terenuri favorabile din zone specifice acestei culturi

- terenul se defriseaza, se cultiva 3-4 ani cu leguminoase, apoi se pregateste cultura de nuc

- livada cu nuci nu este foarte costisitoare, insa, pentru a da roade, trebuie sa aveti cat mai multe informatii despre aceasta cultura

- zonele convenabile pentru cultura sunt dealurile cu 350-500 m altitudine

- nucul suporta iernile din tara noastra, dar in anii cu ierni grele se pot produce anumite pagube

- se efectueaza taieri de intretinere pentru inlaturarea unor ramuri, avand in vedere ca nucul are nevoie de lumina

- fructul este de calibru mare, miezul este de o calitate buna, blond, dulce, se extrage rapid si reprezinta aproximativ 45-51% din masa totala a nucii.



Pe scurt despre beneficiile materiale aduse de plantațiile Livezii Nucifere.

Avantajele plantatiei soiului de nuc Lara-Pieral

1. Rodeste dupa primii 4-5 ani de la plantare
2. Costul unui puiet este intre 10 si 20 de euro
3. Soiul de nuc Lara-Pieral are o productivitate foarte mare la hectar
4. Se pot obtine anual 3-8 tone de nuci/hectar, in functie de anumiti factori climatici
5. Se pot planta de la 100 pomi/hectar pana la 200 pomi/hectar pentru sistemul de cultivare intensiv
6. Costurile de operare pentru un hectar nu depasesc 1.000 de euro/an
7. Pe piata exista un deficit de miez de nuca, cererea fiind, in prezent, mult mai mare decat oferta
8. Nucile pot fi comercializate atat pe piata interna, cat si pe piata externa
9. Profitul de pe urma comercializarii nucilor este, in medie, 10.000 de euro anual/hectar
10. Nucul nu este pretentios, nu necesita conditii climatice speciale
11. Nucile nu ingheata la temperaturi scazute
12. Fructele pot fi pastrate si consumate timp de pana la 2 ani de la recoltare
13. Nucul este foarte longeviv, traind aproximativ 80-100 de ani


Avantajele sădirii și cultivării livezii de Nuci în Moldova.


  • Raman intotdeauna deasupra apelor ce se revarsa la inundatii.
  • Iti asigura umbra si racoare in zilele caniculare.
  • Nu cer salarii si tichete de masa, de concediu sau bonuri cadou.
  • Iti sunt fideli pe viata daca i-ai plantat pe terenul tau.
  • Isi fac treaba de cand sunt plantati, de cand rasare si pana cand apune soarele, indiferent de programul tau.
  • Iti decoreaza si inobileaza casa cu lemnul lor deosebit.
  • Nu sunt foarte sensibili la boli si daunatori.
  • Nu te lasa cu ochii in soare cand iti e lumea mai draga.
  • Nu pleaca in concediu pre sau post-natal si sunt insensibili la ofertele neortodoxe ale concurentei.
  • Alunga insectele nedorite.
  • Un hectar de livada de nuc iti aduce anual un profit mai mare decat este acum salariu mediu anual in Romania.
  • Iti asigura prosperitatea familiei si siguranta financiara.
  • Prin fructe si frunze au grija de sanatatea ta si a familiei tale.


Metodele de curățare și de îngrijire a livezii de Nuci.

Tehnica formarii coroanei la copacii de nuc .

Atat la pomii plantati primavara, cat si la cei plantati toamna, taierile de formare incep primavara devreme, in martie - aprilie si se aplica in toata perioada de crestere. Prin aplicarea lor se urmareste formarea cat mai rapida a unei coroane luminate si aerisite, garnisita cu numeroase ramuri de semischelet si de rod .
Fiind o specie foarte pretentioasa fata de lumina, formele de coroana cele mai recomandate sunt vasul ameliorat si piramida neetajata. Pentru ambele forme de coroana, inaltimea trunchiului trebuie sa fie de 0,9-1,1 m, deoarece s-a constatat ca la trunchiuri mai inalte de 1,20m, intrarea pe rod a pomilor intarzie cu un an pentru fiecare 20 cm in plus.

In anul intai de la plantare, primavara, vergile se scurteaza la 1,3m - 1,4 m deasupra unui mugure. Pana la inaltimea de 1 m se orbesc toti mugurii. Intre 1m si 1,3 sau 1,4 se orbesc toti mugurii principali, portiune rezervata pentru proiectarea sarpantelor.

In perioada de vegetatie cand lastarii inregistreaza lungimea de circa 20 cm, se aleg trei lastari, dintre care doi pentru formarea primelor doua sarpante si unul care va prelungi axul. Lastarii alesi ca sarpante, trebuie sa fie orientati in directii opuse de-a lungul randului de pomi.
Daca vergile nu au inaltimea necesara pentru proiectarea coroanei, ele nu se scurteaza. Daca vergile au lungimea sub 1 m, ele se recepeaza la 3 - 4 muguri deasupra punctului de altoire, pentru a obtine o varga de peste 1,3 m. Daca lastarii aparuti pe cep au lungimea de 20 cm, se alege unul, cel mai viguros, pentru a reface tulpina.
Restul de lastari se elimina in doua faze si anume: cand lungime lor are 20 cm, acestia intai se ciupesc iar in luna august, lastarii ciupiti se suprima.
In anul al doilea, primavara, ramurile alese pentru formarea sarpantelor se scurteaza la acelasi nivel, deasupra unui mugure exterior.
Dupa alegerea sarpantelor se face corectarea unghiurilor de insertie prin palisari si ancorari. Dupa fixarea in pozitie corespunzatoare, toate ramurile se scurteaza cu 1/4 - 1/3 din lungimea lor, pentru a pastra numai lemnul matur si cu muguri bine formati. Ramura de prelungire a axului se scurteaza la 50 cm deasupra sarpantei superioare.
In perioada de vegetatie se aleg lastarii de prelungire ai sarpantelor si axului. Pe fiecare sarpanta la circa 50 cm de punctul ei de prindere, se alege cate un lastar pentru formarea primelor subsarpante. Pe ax se aleg doi lastari pentru formarea urmatoarelor sarpante. Acestia trebuie sa fie orientati in directii opuse, perpendicular pe randul de pomi. Restul de lastari se ciupesc.
In anul al treilea, primavara, se suprima ramurile anuale amplasate pe latura superioara sau cea inferioara ale sarpantelor, cat si ramurile lacome. Ramura de prelungire a axului se va scurta la 30-35 cm deasupra sarpantei superioare. Daca nu depasesc lungimea de 1 m, ramurile de prelungire a le sarpantelor si subsarpantelor nu se vor scurta.
In perioada de vegetatie cand lastarii inregistreaza lungimea de circa 20 cm se formeaza noi elemente de schelet. Se alege un lastar pentru formarea urmatoarei sarpante si unul care va prelungi axul. Se aleg lastarii de prelungire ai sarpantelor si subsarpantelor. Pe primele doua sarpante se alege cate un lastar amplasat in partea opusa a primei subsarpante la distanta de 30-40 cm de la punctul ei de prindere, pentru formarea celei de a doua subsarpanta. Pe urmatoarele doua sarpante se alege cate un lastar, la circa 50 cm de punctul lor de insertie, pentru formarea primelor subsarpante. Lastarii amplasati pe latura superioara si cea inferioara ale sarpantelor se plivesc.
In anul al patrulea, primavara, se aleg definitiv ramurile provenite din lastarii alesi in perioada de vegetatie a anului anterior si se scurteaza la 80-110 cm pentru echilibrarea si stimularea ramificarii. Prelungirea axului se scurteaza la 40 cm deasupra punctului de insertie a ultimei sarpante, pentru a forta aparitia lastarului din care se va alege urmatoarea sarpanta si ultima. Tot cu acest prilej se taie la inel eventualele ramuri concurente si cele ce cresc pe partea superioara a sarpantelor. Daca pomii cresc incet si ramurile de prelungire sunt mici, se scurteaza o parte din ramurile de rod pentru a stimula cresterea.
Prin taierile din perioada de vegetatie se urmareste alegerea lastarilor de prelungire, a ramurilor de schelet si a unui lastar pe fiecare sarpanta, pentru formarea celei de-a doua sarpante. Acest lastar trebuie plasat in partea opusa subsarpantei anterioare si sa aiba punctul de insertie cu 70-80 cm mai sus de subsarpanta precedenta. 



Despre Cultura livezii de Nuci în Romania.

Cultura nucului in tara noastra

In tara noastra nucul este stravechi. Pana la inceputul secolului XX forma paduri si plantatii intinse in judetele Gorj, Valcea, Dambovita, Prahova, Bacau, Neamt, Iasi, Suceava.
Atat in perioada celui de-al doilea razboi mondial cat si dupa aceea s-a remarcat o scadere masiva a numarului de pomi, cat si a productiei de nuci. Goana dupa lemnul de nuc, dar si desele sistematizari si organizari de teritoriu, datorita colectivizarii tarii, au dus la taierea nechibzuita a acestui pom. Astfel, ca exemplu, putem spune ca: in anul 1938 in Romania existau 4,3 milioane de nuci cu o productie medie evaluata la 199000 tone nuci. In anul 1975 in Romania existau circa 3 milioane de nuci, cu o productie medie de 29000 tone. In anul 2002 Romania producea circa 33-34 tone de nuci (vezi tab. 9.2.).
Deoarece altoirea nucului este o problema greoaie si inca nerezolvata pana la capat, in lume si in Romania se obtin puieti de nuc din soiuri selectionate. Diferenta majora intre pomii de nuc altoiti si cei nealtoiti consta in urmatoarele: nucii obtinuti prin altoire la masa sau in camp direct pastreaza prin altoire toate caracteristicile soiului de unde s-au recoltat ramurile si intra pe rod foarte repede . Primele nuci apar chiar din anul I dupa plantarea nucului. Nucii obtinuti din samanta (nuci semanate in camp) din soiuri selectionate, nu pot pastra caracteristicile soiului de unde am recoltat nucile si intra foarte greu pe rod, abia dupa 10-12 ani.
Privitor la productia de nuci obtinute, rezultate foarte bune se obtin atat de la pomii altoiti de nuc cat si de la cei nealtoiti.
In Romania nucul a fost si este protejat de lege. Nucii pot fi taiati in urmatoarele conditii:
- exemplarele care au cel putin 1/3 din coroana uscata;
- exemplarele care sunt pe suprafete unde s-a autorizat construirea de obiective;
- exemplarele dezradacinate din cauze naturale.
Pentru fiecare nuc taiat, chiar in aceste conditii, proprietarul este obligat prin lege sa planteze la loc trei nuci tineri. 


19 марта 2014 г.

Creșterea Nucului în Livadă de Nuci și Sădirea puieților de Nuc într-o Plantație de Copaci de Nuci.

CULTURA NUCULUI
             Nucule este una dintre cele mai importante specii pomicale. Miezul de nuca este un aliment concentrac cu o compozitie chimica complexa (substante proteice, substante grase, glucide, geluloza, potasiu, Mg, Ca, Fe, P, Zn, Cl) utilizat ca atare sau pt. produse de cofetarie in industria dulciurilor, a uleiurilor fine, sapunurilori si a lacurilor. Nucile verzi sunt bogate in vitamica C si se utilizeaza pt. prepararea lichiorurilor si dulceturilor. Lastari si scoarta se utilizeaza pt. taninului, a unor coloranti, iar lemnul este deosebit de apreciat in industre mobilei si sculptura.
            Nucul este origiar din Asia Centrala si din unele zone ale Peninsulei Balcanice. Tarile mari producatoare sunt Maroc, S.U.A. Mexic, Chile, Argentina, China, Turcia, Ucraina, Romania, Rusia, Italia, Iran.
            In Romania nucul se cultiva in toate zonele de la mare pana in zona dealurilor inalte, se utilizeaza tipuri valoroase di specia  Juglas regia fiind omologati  portaltoi secular R-M si Tg. Jiu J
            Parcurgerea ciclului anual
            Repausul relativ la nuc este destul de lung fiind cuprins intre douazeci aprilie si 10 mai. undele soiuri sunt protogine (Giurgiu 65, Germisara, Orastie) adica se deschid mai intai florile femeiesti, altele sunt protandre (Sibisel precoce, Novaci) putine sunt sinandre, (homogame). Inflorirea florilor femeiesti dureaza 14-16 zile, iar a celor barbatest 5-7 zile. Polenul este receptat atunci cand unghiul dintre lobi este la 90-150 grade.
            La nuc soiurile sunt partial autofertile si intotdeauna interfertile, distanta dintre soiul de baza si polenizator trebuie sa fi de maxim 50-60 cm. Dupa legare fructele cresc destul de repede, endocarpul este inlaturat in iulie iar maturarea se face in septembrie – octombrie. Fructele care sunt drupe false au o greutate medie de 5-20 grame iar procentul de miez este 35-54%.
            Cerinte fata de factori de vegetatie
            Principali factori care influenteaza productia la nuc sunt : lumina, caldura, apa si solul.
            Lumina – nucul fata de lumina are cerinte mari, de acea reuseste numai pe terenuri cu expozitie sudica si la distanta de plantere corespunzatoare. In condite de lumina slaba nucul rodeste putin, coroanele se degarnisesc si pomi devin sensibili la boli.
            Caldura – fata de caldura cerintele sunt destul de mari, reuseste in zonele cu temperatura medie anuale de 8-11 grade Celsius cu ierni blande si veri calduroase. Atunci cand temperaturile sunt mai mari de 35 grade Celsius se produc arsuri pe frunze si pe fructe. In timpul ierni majoritatea soiurilor rezista pana -25 -28 grade Celsius, dar la inceputul si sfarsitul repausului temperaturile pot sa-i afecteze. Primavara dupa trecerea perioadei de cocire sunt afectati amenti si chiar ramurile de rod.
            Sensibilitatea organelor florare in timpul infloritului este foarte mare, stigmatele degera la -0,8 -1grade Celsius iar temperaturile de -2 -3 grade Celsius florile si frunze.
            Apa – fata de apa nucul are cerinte mari, obtinandu-se productii mari in zonele cu precipitaii medii anual de 600-700 mm/an. faptul ca nucul consuma cantitati mari de apa se explica si prin faptul ca aceasta specie creste foarte bine pe malul apelor curgatoare.
            Nucul suporta perioadele de seceta dar nu de lunga durata, deoareace are sistemul radicular destul de profund.
            Excesul de apa din sol si din aer este greu tolerat in aceste conditi nucul devine sensibil la boli si la ger.
            Solul – cerintele fata de sol sunt de asemenea deastul de mari, nucul reuseste bine pe soluri cu textura mijlocie profunda, cu pH 6-7,5 si fertile. Pe solurile texturale, pe cele erodate cu strat fertil subtire, nucul creste si rodeste, necorespunzator. In primi ani nucul este pretentios fata de azot iar in timpul fructificari fata de fosfor si potasiu.
            Particularitati tehnologice
            Plantatile de nuc se infiinteaza numai pe terenurile favorabile din zone specifie acestei culturi. terenul se desfriseaza de vegetatie lemnoasa, apoi se cultiva 3-4 ani cu leguminoase, perene sau anual dupa care se infinteaza cultura de nuc. Fertilizarea de baza se face pe directia randului sau la fiecare pom, pregatirea terenului se face prin desfundare sau prin saparea gropilor mari de plantare.
            Distanta de plantare la pot pe radacini proprii sau altoiti pe Jugless nigra sunt de 10-12 m intre randuri si 8-10 pe rand. In primi 10-12 ani,nucul poate fi indesit pe rand si intre canduri cu visin, mar si par slab viguroase.
            Materialul saditor se obtine in pepiniere, nucul se poate imultisi prin seminta “tipuri selectionate” dar in acest caz caractere soiurilor nu se transmit fidel la descendenti. Pureti portaltoi se produc in scoala de pureti, pt. altoire sunt buni pureti de 1-2 ani, sanatosi iar diametrul tulpinei sa fie 8-20 mm. Ramurile altoi se recolteaza din pureti “elita” ele trebuie sa aiba lungimea de 50-100 cm si diamtrul 8-20mm. Materialul biologic se pastreaza pana la altoire stratificat in nisip umed. Puieti se scot de de la stratificare cu 10-15zile mai repede, se fasoneaza scurtand pivatul la 20-25cm.
            Altoirea se efectueaza deobicei in ianuarie mecanizat, daca masinile sunt bine legate nu este necesara legarea iar cand altoirea se face manual este necesara legarea. Dupa altoire materialul se stratifica in lezi cu rumegus dezinfectat cu Topsin 0,1% apoi se forteaza in sere speciale timp de 10-14 zile. Fortarea este terminata cand punctul de altoire este complet carusat. Plantarea puietilor altoiti se face in randuri 90×40 cm.
            Este necesar ca in timpul verii sa se fac 4-5 prasile,2-3 udari,o fertilizare suplimentara cu 40-50 kg Na/ha; 5-7 tratamente cu  zeama bordeleza 0,75-1%
            La puieti se mai fac lucrari in vedre de intepartarea a lastarilor porniti din portaltoi si se lasa un lastar din altoi.
            Plantarea in livada se face toamna sau primavara devreme, scoaterea din pepiniere facanduse cu 2-3 zile inainte. In cazul taierilor, nucul se dirijeaza dupa urmatoarele sisteme de coroana: vas ameliorat, vas intarziat cu patru sarpante, piramide neetajate cu 5-6 sarpante, trebuie sa aiba 100-120 cm. Formarea coroanei nu necesita multe taieri, deoarece aceasta specie are o coroana rara bine luminata. Taierile la nuc se fac primavara in martie-aprilie. Intretinerea solului se face sub forma de ogor lucrat, ogor lucrat cu plante intercalate sau pt.ingrasamint verde. Dupa intrare pe rod solul se mentine inerbat intre randuri si curat pe rond prin erbicidare,nulcire sau prasile, inerbare totala sau cultivare de plante pentru ingrasamint verde in zonele suficient de umede.
            Se pot utiliza atat erbicide preermegente cat si postemergente ,cele mai indicate fiind, Roundup 360 CE 6-8l/ha, Galont super CE 1-1,5l/ha, Focus ultra 3-4 l/ha care combat buruienile.
            In primi ani de cultura nucul consuma cantitati mair de azot, de aceea in functie de gradul de aprovizionare a solului se administreaza ingrasaminte chimice.
            Dupa intrarea pe rod se vor administra doze moderate de ingrasaminte 100-120kg/ha N, 60-80kg/ha K2O5, 60-80kg/ha K2O.
            In zonele unde precipitatile sunt sup 600mm/am se impune irigarea nucului. Recoltarea fructelor se face diferentiat, pt. dulceata sau lichior se recolteaza cand au diametrul 1,2-2cm. Inainte de intarirea endocarpului pt. miez nucile se recolteaza la maturitate adica atunci cand mezocarpul crapa si se desprinde cu usurinta.
            In tara noastra maturarea deplina se realizeaza din septembrie pana la sfarsitul lui octombrie, recoltarea se face in 2-3 reprize. Recoltarea se face prin scuturare cu prajini speciale invelite in partea superioara cu carpe sau cauciuc pt. a nu rani ramurile.
            In plantatile mari scuturarea se face cu vigratoare speciale. Adunatul nucilor se face manual sau mecanizat daca solul a fost discuit si tavalagit. Scuturarea se mai poate face pe prelata sau plase cu ochiuri mici, adumarea facandu-se mai usor.
            Dupa adunare nucile se decojesc repede, daca mezocarpul nu se desprinde usor nucile se introduc in camere ermetice intr-o atmosfera de 1% etilen timp de 12 ore, sau se introduc in saci, se uda bine din ora in ora timp de 12-24 ore, dupa care mezocarpul se indeparteaza usor.
            Cand mezocarpul a fost indepartat nucile se spala 3-4 minute apoi se usuca pana la umiditatea 5-8%. Uscarea se face la aer sau pe uscatoare cu temperatura de 34-40 grade Celsius.
            Dupa uscare nucile se calibreaza, se ambaleaza si se livreaza beneficiarilor, sau se pastreaza. Daca nucile au umiditate de 5-8% ele se pastreaza bine in camere temperaturi 10-12 grade Celsius timp de 2-3 ani.
            Nucile care au orificiul peduncular bine inchis se pot albi cu ajutorul unei soluti de hipoclorid de calciu si carbonat de sodiu dup o tehnologie simpla.
            Nucile se valorifica ca atare(cu coaja) sau decojite sub forma de sambure (miez) de nuca.


Tehnologia nucului TEHNOLOGIA SI CULTURA NUCULUI in agricultura ecologica. Planul de Afacere pentru Cresterea Nucului Ecologic.

Tehnologia nucului

TEHNOLOGIA SI CULTURA NUCULUI
in agricultura ecologica
Juglans regia Fam. Juglandaceae

Prof.dr Viorel Mitre
Conf.dr. Avram Fitiu
U.S.A.M.V. Cluj Napoca

1. IMPORTANŢĂ, ORIGINE ŞI ARIE DE RĂSPÂNDIRE


Importanţa. Nucul este o specie foarte valoroasă, fiind în acelaşi timp pom fructifer, plantă tehnică, plantă medicinală şi decorativă.

  • Ca pom fructifer nucul este important pentru fructele sale care reprezintă un aliment complex şi complet. Miezul de nucă conţine: 52-77% substanţe grase, 12-25% substanţe proteice, 5-24% hidraţi de carbon, 1,3-2,5% săruri minerale (Cu, Zn, K, Mg, P, S, Fe, Ca), vitamine A, B1, B2, P şi îndeosebi vitamina C, 40-50 mg% (de 4 ori mai mult decât măceşele şi de 40 de ori mai mult decât sucul de portocale). Sub raportul valorii energetice, 1 kg de miez de nuci echivalează cu 6500-7000 calorii. Substanţele grase au în componenţă în principal acizi graşi nesaturaţi, iar proteinele conţin numeroşi aminoacizi esenţiali, substanţe cu funcţie foarte importantă în metabolismul organismului uman.
  • Ca plantă tehnică, nucul constituie materie primă pentru diverse ramuri industriale. Datorită însuşirilor sale decorative şi fizico-mecanice, lemnul de nuc este folosit în industria mobilei, în industria avioanelor şi automobilelor. Din miezul de nucă se extrage un ulei fin semisicativ, cu întrebuinţări multiple: alimentar, fabricarea cernelei tipografice, lacurilor şi vopselelor, pictură.

Turtele de nucă (produs secundar de la fabricarea uleiurilor) se folosesc la prepararea halvalei sau altor produse de cofetărie sau în hrana animalelor.

Nucile verzi recoltate înainte de întărirea endocarpului se folosesc la prepararea dulceţei sau lichiorului de nuci.
Mezocarpul, scoarţa, frunzele, ramurile, rădăcinile sunt materii prime valoroase în vederea extragerii taninului şi unor coloranţi vegetali.
Endocarpul constituie materie primă pentru obţinerea cărbunelui activ, amestecurilor abrazive şi a linoleumurilor fine.
  • Ca plantă medicinală nucul este folosit din vechime. În prezent din nucile verzi şi frunzele de nuc se extrage iodul şi alte produse farmaceutice recomandate contra dispepsiilor cronice, avitaminozelor, dereglări ale aparatului digestiv, conjunctivite, rahitism (C.I.Komănici, citat deM.Popescu şi colab., 1993).
  • Ca plantă decorativă nucul este apreciat pentru portul său, frunzişul bogat şi mirosul plăcut pe care îl emană. Se utilizează în plantaţii de aliniament, solitar sau în pâlcuri.

Origine şi arie de răspândire. Originar din Iran (provincia Ghilan), nucul s-a extins apoi în China, India, Europa, America de Nord (secolul trecut) şi câteva zone din Peru şi Brazilia.
În prezent nucul se cultivă aproape în toate ţările cu climat temperat situat între paralelele 10-50 (F.Bergougnoux şi Grospien, 1975).
Din nefericire în majoritatea ţărilor lumii cultura nucului are un caracter extensiv, pomii cultivându-se izolat fără lucrări de întreţinere. Există, desigur, plantaţii comerciale în ţările dezvoltate, dar suprafeţele sunt relativ mici comparativ cu celelalte specii pomicole.
Din datele FAO, producţia mondială de nuci este într-o continuă creştere. De la 692,4 mii tone în 1969-1971 s-a ajuns la 1108 mii tone în 1998. Cele mai mari producţii de nuci se obţin în Asia (558.000 t) urmată de Europa (290.000 t), America de nord (225.000 t), China, SUA, iar ţările mari cultivatoare sunt în ordine: Turcia, Cehoslovacia, România (32.000 t), Franţa, Bulgaria (FAO Yearbook, 1998).
În România, la recensământul pomilor din 1979 existau în cultură 4,3 mil. pomi din care 912 mii în masiv pe 7.616 ha şi 3,4 milioane pomii răzleţi.

2. PARTICULARITĂŢI BIOLOGICE

2.1. Specii care au contribuit la obţinerea de soiuri şi portaltoi

Nucul aparţine familiei Juglandaceae care cuprinde 6 genuri. Pentru pomicultura zonei temperate 2 din acestea prezintă importanţă şi anume genul Juglans şi genul Pterocarya.
Genul Juglans cuprinde 12 specii, din care pentru ţara noastră importante pentru obţinerea de noi soiuri şi portaltoi sunt: Juglans regia L. şi pentru obţinerea de portaltoi Juglans nigra.
Din genul Pterocarya specia P.stenoptera are rezultate ca portaltoi vegetativ pentru nuc.
Soiurile de nuc recomandate pentru producţie, în România sunt prezentate în tabelul 14.1.

2.2. Cerinţe faţă de factorii ecologici

Cerinţe faţă de temperatură. Nucul creşte şi rodeşte bine în zonele cu temperaturi medii anuale cuprinse între 8-10C, cu veri călduroase (temperatura medie din luna cea mai caldă de 20-22C), ierni blânde (temperatura medie cea mai scăzută -1...-3C). Amplitudinile medii anuale ale temperaturilor nu trebuie să depăşească 21-23C. Temperaturile mai mari de 35C sunt dăunătoare pentru nuc, acestea producând arsuri pe frunze, lăstari şi fructe, debilitează pomii şi depreciază calitatea fructelor prin înnegrirea mezocarpului şi chiar a endocarpului şi tegumentului seminal (V.Cociu şi colab., 1983).
Mult mai dăunătoare pentru nuc sunt temperaturile scăzute din timpul iernii şi primăverii. Limita de rezistenţă la ger variază în funcţie de tip între -25 şi -36C şi chiar -40C.
Cei mai sensibili la ger sunt amenţii şi mugurii micşti de flori femele care degeră la -25...-27C. Ramurile anuale degeră la -30...-36C.
Gerurile timpurii de toamnă şi cele de revenire primăvara sunt foarte periculoase, amenţii putând fi afectaţi la -17...-18C.
Dăunătoare pentru nuc sunt şi oscilaţiile de temperatură sub şi peste 0C, oscilaţii care duc la decălirea şi degerarea cambiului şi apariţia unor plăgi şi crăpături adânci pe trunchi şi ramuri.
După intrarea în vegetaţie rezistenţa nucului la ger scade considerabil, temperaturile mai mici de 0C sunt dăunătoare.
La -3C sunt distruse atât florile cât şi frunzele şi lăstarii (M.Popescu şi colab., 1993).

Cerinţe faţă de lumină. Nucul face parte din grupa speciilor cu cele mai mari cerinţe faţă de lumină, fapt justificat de modul lui de creştere şi ramificare şi de zona lui de origine.
Insuficienţa luminii determină reducerea cantităţii de substanţă sintetizată de frunze care determină creşteri reduse, diferenţiere redusă de flori femeieşti, producţii scăzute şi de calitate slabă, rezistenţă scăzută la ger.
Insuficienţa luminii favorizează evoluţia agenţilor patogeni şi în special a unor bacterii care produc pagube însemnate.

S-a stabilit că cerinţele nucului sunt satisfăcute la nivelul optim dacă durata de strălucire a soarelui însumează 800-1000 de ore în perioada diferenţierii florilor femele şi 1100-1800 de ore în perioada creşterii şi maturării fructelor (Godeanu V., Popescu M., 1978).
Astfel, este recomandat ca, în zonele de deal, nucul să fie amplasat numai pe expoziţii sudice, sud-estice şi sud-vestice. În zonele de câmpie pe expoziţii sudice temperatura se ridică uneori peste limita optimă pentru fotosinteză, de aceea în aceste zone plantaţiile se vor amplasa pe expoziţii nord-estice, nord-vestice (V.Cociu şi colab., 1983).
Pentru a favoriza utilizarea cât mai bună a luminii, nucul trebuie condus sub formă de vas ameliorat, vas întârziat, piramidă leader, iar distanţele de plantare se vor alege în funcţie de combinaţia soi - portaltoi. Orientarea rândurilor se va face pe direcţia N-S.

Cerinţele faţă de apă. Nucul are pretenţii moderate faţă de factorul apă. Zonele favorabile culturii nucului sunt cele care acumulează 600-700 mm precipitaţii anuale bine repartizate.
Cea mai mare nevoie de apă la nuc se înregistrează în perioada creşterii intense a lăstarilor şi fructelor, când suma precipitaţiilor trebuie să ajungă la 100-200 l/m2 în fiecare lună. În perioada maturării fructelor nucul cere 60-90 l/m2 lunar iar în perioada repausului este suficient un nivel al precipitaţiilor de 40-50 l/m2/lună.
Pentru întreaga perioadă a creşterii şi maturării fructelor (mai - octombrie) s-a stabilit că nucul are nevoie de 300-400 l/m2 apă (V.Cociu ş.a., 1983).
Nucului îi sunt dăunătoare atât insuficienţa apei cât şi excesul de umiditate. Excesul de apă din atmosferă favorizează atacul de antracnoză şi bacterioză. Drenajul necorespunzător asociat cu excesul de apă din sol duce la debilitarea pomilor prin asfixierea rădăcinilor. Pânza de apă freatică trebuie să fie situată la peste 2,5-3 m adâncime în sol.

Cerinţele faţă de sol. Această specie are pretenţii moderate faţă de sol, reuşind pe o gamă foarte variată de soluri.
Pentru a realiza livezi reuşite cu producţii mari se cer soluri fertile, calde, permeabile pentru apă şi aer, profunde, cu textură uşoară sau mijlocie, cu reacţie neutră sau slab acidă (pH = 6-7), cu subsol permeabil.
În condiţii de fertilizare organo-minerală şi de irigare, nucul poate fi cultivat şi pe nisipuri. Contraindicate sunt solurile argiloase, grele, reci, compacte, impermeabile şi cele scheletice, slab fertile.

2.3. Caracteristici morfologice şi de producţie

Sistemul radicular. Deşi multă vreme s-a crezut că nucul are sistem radicular pivotant care pătrunde până la 6-7 m adâncime, prin cercetările sale E.Rusu (1969) contrazice această afirmaţie prin următoarele:
  • adâncimea maximă atinsă de rădăcinile nucului este de 140 cm pe nisipuri, 80 cm pe podzoluri şi de 110 cm pe celelalte tipuri de sol. Numărul de rădăcini care au atins aceste adâncimi a fost foarte redus;
  • marea masă de rădăcini în şcoala de puieţi pe solurile brune atât pentru nucul comun cât şi pentru nucul negru este situată între 10-40 cm, iar în câmpurile pepinierei între 15-60 cm,
  • în livadă adâncimea de repartizare a rădăcinilor pe podzoluri la vârsta de 10 ani este între 0.50 cm, iar la 40 de ani între 0-20 cm, pe celelalte tipuri de soluri la vârsta de 10 ani până la 50 cm adâncime, la 20 de ani între 20-80 cm iar la 40 de ani revine la 50 cm adâncime;
  • solurile cu apă freatică superficială din luncile râurilor fac ca adâncimea maximă atinsă de sistemul radicular să nu depăşească 28-30 cm adâncime. Creşterea se opreşte la o anumită distanţă de pânza de apă freatică (spaţiu de siguranţă care este de cca. 30-40 cm);
  • răspândirea superficială a rădăcinilor pe terenurile în pantă are ca rezultat urnirea pantei în amonte şi în aval. În cazul pantelor foarte abrupte, rădăcinile din amonte prin alungirea lor puternică ajung să depăşească ca înălţime pe cea a coroanei;
  • distanţele orizontale maxime atinse de rădăcinile nucilor sunt specifice tipurilor de sol, astfel: pe nisipuri 23,3 m, pe soluri brune 20 m, pe cernoziomuri 10,5 m. Pe stânci au fost găsite cele mai lungi rădăcini (27,2 m) ce au depăşit de 7 ori diametrul coroanei pomului respectiv;
  • pe toate tipurile de sol densitatea cea mai mare de rădăcini se întâlneşte în primii 2-4 m de la trunchi;
  • sistemul radicular al nucilor vecini se întrepătrunde neexistând fenomenul de evitare ca la alte specii, ramurile din coroanele a 2 nuci vecini nu se întrepătrund niciodată chiar dacă nucii se găsesc la 3 m distanţă.
La nuc se înregistrează 3 valuri de creştere a sistemului radicular:
  • valul I - ianuarie - martie;
  • valul II - aprilie - august;
  • valul III - august - decembrie.
Când temperatura din sol scade sub -4C, valul I de creştere nu mai are loc.

Tulpina. Procesul de creştere la nuc este foarte lent mai ales în primii ani de la plantare, ulterior însă nucul depăşeşte prin talie toate celelalte specii pomicole. Trunchiul creşte drept, scoarţa la început este netedă, iar mai târziu formează un ritidom gros care crapă longitudinal.

Coroana este mare (20-25 m în diametru), globuloasă, rară. În perioada de tinereţe creşterile anuale ajung la 1-2 m, iar după intrarea pe rod se reduc la 10-15 cm. Ramurile anuale sunt groase, cu măduva lamelară.

Mugurii. Nucul este o specie unisexuat monoică care prezintă pe acelaşi pom trei categorii de muguri: vegetativi, de amenţi, micşti de flori femele. Mugurii sunt dispuşi serial. Pe ramuri mugurii de flori şi cei vegetativi sunt dispuşi în treimea superioară iar amenţii spre bază.
Muguri vegetativi şi cei de amenţi se formează pe lăstari, primăvara în luna mai iar cei micşti de flori femele diferenţiază în iulie-august.
Frunzele la nuc sunt imparipenat compuse cu 5-9 foliole.

Înflorirea, polenizarea şi fecundarea. Florile mascule sunt grupate în amenţi. Într-un ament se găsesc de regulă 70-150 de flori, iar fiecare floare are între 2-32 de stamine. Un nuc matur produce 5-20 miliarde de grăunciori de polen. În condiţii normale, pe fiecare mm2 de teren cad în 24 de ore între 1 şi 8 grăunciori de polen (tabelul 4.1.).

Tabelul 10. Numărul de grăunciori de polen căzuţi pe mm2 în 24 de ore la diferite distanţe de plantare (Schneiders E., citat de M.Popescu şi colab., 1982)
Distanţa (m)
0
18
40-50
75
150
Grăunciori de polen (buc)
8
4,1
2,5
1,7
1,0

După ieşirea din anteră, grăunciorii rămân viabili 2-3 zile.
Florile femele apar solitar sau grupate câte 2-3 sau chiar mai multe, apical pe lăstarii fertili. La început sunt sferice, apoi la extremitatea lor apare stigmatul care este format din doi lobi. Aceşti lobi, în primele zile sunt paraleli, apoi ajung la 180 după care vârfurile lor încep să se recurbeze. Momentul de maximă receptivitate faţă de polen este de la începutul desfacerii lobilor până când ei ajung divergenţi.
La unele soiuri înfloresc mai întâi florile femeieşti (soiuri protogine): Geoagiu 65, Germisana, Orăştie, Novaci, la altele înfloresc mai întâi florile bărbăteşti (soiuri protandre): Sibişel precoce T25, iar la alte soiuri (homogame) cele două categorii de flori se deschid simultan: Productiv de Geoagiu, S44 etc.
Pe pom deschiderea florilor femeieşti durează cca. 12-18 zile, iar a amenţilor 5-6 zile.
Având în vedere că producţia de fructe depinde de numărul de flori polenizate şi fecundate este necesar ca la plantare pentru fiecare soi de bază să se intercaleze câte 2-3 soiuri polenizatoare, a căror amenţi să-şi eşaloneze înflorirea pe întreaga perioadă de înflorire a florilor femeieşti. Majoritatea soiurilor de nuc sunt infertile, dar cercetările efectuate de unii autori au evidenţiat că procentul de flori fecundate diferă în funcţie de soiul polenizator (I.Godeanu, 1975).

Ciclul anual. În comparaţie cu celelalte specii, nucul are o perioadă de repaus lungă şi porneşte în vegetaţie printre ultimele specii pomicole. Repausul profund durează până la începutul lunii noiembrie.
Caracteristic pentru nuc este faptul că în perioada repausului facultativ şi în primele fenofaze de vegetaţie din rănile făcute cu ocazia tăierilor are loc o abundentă scurgere de sevă denumită ca şi la viţa de vie "plâns". Între intensitatea plânsului şi rezistenţa la ger este o strânsă corelaţie, apariţia plânsului evidenţiind sfârşitul repausului profund şi începutul repausului facultativ (V.Cociu şi colab., 1983). Abundenţa de sevă împiedică cicatrizarea rănilor, de aceea se recomandă evitarea tăierilor în perioada plânsului.
Pornirea în vegetaţie are loc în aprilie, când temperatura medie zilnică devine aproape constantă 16C. Dezmuguritul, înfrunzitul şi înflorirea au loc după 15-20 zile de la umflarea mugurilor. Creşterea lăstarilor este maximă în mai. Încetinirea creşterii lăstarilor se realizează în ultima decadă din iunie.
În primele 30-40 de zile de la legare, fructele cresc în volum căpătând forma şi dimensiunile normale. După încetinirea creşterii în volum are loc diferenţierea ţesuturilor şi acumularea miezului.
În condiţiile ţării noastre soiurile timpurii se maturează în august, cele cu maturare mijlocie în septembrie, iar cele târzii în octombrie.

Vigoarea. Nucul este o specie de vigoare mare. Pomii altoiţi au vigoare mai mică decât cei din sămânţă. De asemenea, pomii altoiţi pe J.nigra au vigoare mai mică decât cei altoiţi pe J.regia.

Longevitatea. În zonele cele mai favorabile, nucul poate trăi 200-400 de ani. În ţara noastră nucii din sămânţă trăiesc de regulă 100-150 ani, cei altoiţi pe J.regia 60-80 de ani, iar cei altoiţi peJ.nigra 25-40 de ani.
Perioada de tinereţe durează 5-12 ani, creşterea şi rodirea 12-40 ani, maximum de rodire situându-se de la 40-80 de ani, iar perioada de declin apare după 80 de ani.

Precocitatea. Nucul obţinut din sămânţă produce fructe după 10-15 ani, cei altoiţi peJ.regia după 6-8 ani, iar cei altoiţi pe J.nigra după 5-6 ani. Există soiuri foarte precoce care produc fructe după 2 ani (Jupâneşti, R 3/3, Ideal etc.).

Potenţialul productiv este influenţat de vârsta pomilor, soi, portaltoi, agrotehnică. O livadă intensivă cu 160 de pomi/ha, altoiţi pe J.nigra a produs 1600 kg/ha la 10 şi numai 800 kg/ha la 30 de ani, iar o plantaţie mixtă cu 40 de pomi/ha altoiţi pe J.regia şi 120 pomi altoiţi pe J.nigra au produs 1300 kg/ha în anul 10 şi 3200 kg/ha în anul 60 de la plantare.
Pe pomii crescuţi izolat, în ţara noastră, s-au obţinut producţii de 100-500 kg/pom (V.Cociuşi colab., 1989).

Soiuri (dupa un studiu realizat de Gelu Corneanu SCDP Iasi/Trecut, prezent si perspective ale culturii nucului in Romania)


1. Soiuri din zona Geoagiu (SCDP Geoagiu)

Autori:
Sibişel precoce 1975 Protandru şi E. Manughevici N. Meza, V. Cociu
Geoagiu 65 1975 Protogin şi I. Deaconu V. Cociu, N. Meza
Sibişel 44 1979 Protogin şi I. Deaconu N. Meza şi E.
Germisara 1979 Protogin Manughevici Sarmis 1985 I. Deaconu Protandru N. Meza şi I.
Sibişel 252 2003 Protogin Deaconu

1.1.SIBIŞEL PRECOCE

Origine: a fost selecţionat la SCDP Geoagiu din populaţiile de nuc de la Geoagiu,judeţul Hunedoara.- Fructele sunt mari de 13,5 g (74 fructe/kg), miezul umple bine cavitatea valvelor, cu un randament de 49,0-50,0 % din greutatea fructelor.- Intră pe rod din anul 6 - 7 de la plantare.

1.2. GEOAGIU 65

Origine: a fost selecţionat la SCDP Geoagiu din populaţiile de nuc din judeţulHunedoara.- Fructele sunt mari de 14,0 g (71 fructe/kg), miezul umple bine cavitatea valvelor, cu un randament de 50,6-51,2 % din greutatea fructelor.- Intră pe rod din anul 6 - 7 de la plantare şi are o capacitate de producţie de 3,7 t/ha (100 pomi/ha, la 20-22 ani de la plantare).

1.3. SIBIŞEL 44

Origine: a fost selecţionat la SCDP Geoagiu, judeţul Hunedoara din populaţiile de nucde la Sibişel, judeţul Hunedoara .- Fructele sunt mari de 14,5 g (69 fructe/kg), miezul umple bine cavitatea valvelor, cu un randament de 48 % din greutatea fructelor.- Intră pe rod din anul 6 de la plantare şi are o capacitate de producţie de 3,2 t/ha (100 pomi/ha, la 20-22 ani de la plantare).

1.4. GERMISARA

Origine: a fost obţinut la SCDP Geoagiu din încrucişarea soiurilor Sibişel 44 (mamă) şi Sibişel precoce (tată).- Fructele sunt foarte mari de 15,5 g (65 fructe/kg), miezul reprezintă 50 % din greutatea fructelor.- Intră pe rod din anul 6 – 7 de la plantare şi are o capacitate de producţie de 3,0 t/ha (100 pomi/ha, la 20-22 ani de la plantare).

1.5. SARMIS

Origine: a fost obţinut la SCDP Geoagiu din polenizarea liberă a soiului Sibişel precoce.- Fructele sunt mijlocii de 12,5 g (80 fructe/kg), miezul reprezintă 50 % din greutatea fructelor.- Intră pe rod din anul 6 de la plantare.

1.6. SIBIŞEL 252

Origine: a fost selecţionat la SCDP Geoagiu, judeţul Hunedoara din populaţiile de nucde la Sibişel.- Fructele sunt mijlocii de 12-13 g în medie (77 fructe/kg), miezul reprezintă 49 % din greutatea fructelor.- Intră pe rod din anul 6 de la plantare şi are o capacitate de producţie de 1,8 t/ha (100 pomi/ha, la 20-22 ani de la plantare).


2. Soiuri din zona Gorj (SCDP Târgu Jiu)

Autori:
Peştişani 1975 D. Blaja Protandru
Novaci 1979 D. Blaja Protogin Protandru
Şuşiţa 1979 D. Blaja ProtandruVictoria 1979 D. Blaja

2.1. PEŞTIŞANI

Origine: a fost obţinut prin selecţie în populaţiile de nuci din Gorj, omologat ca soi noula Staţiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură Târgu Jiu.- Fructele sunt mijlocii de 10 g (100 fructe/kg), miezul reprezintă 50 % din greutatea fructelor.- Intră pe rod din anul 6 – 7 de la plantare şi are o capacitate de producţie de 1,5 t/ha (100 pomi/ha, la 20-22 ani de la plantare).

2.2. NOVACI

Origine: a fost obţinut prin hibridare naturală, omologat ca soi nou la Staţiunea deCercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură Târgu Jiu.- Fructele sunt mijlocii de 11,7 g (85 fructe/kg), miezul reprezintă 47 % din greutatea fructelor.- Intră pe rod din anul 6 – 7 de la plantare şi are o capacitate de producţie de 1,8 t/ha (100 pomi/ha, la 20-22 ani de la plantare).

2.3. ŞUŞIŢA

Origine: a fost obţinut prin selecţie din populaţiile de nuci din Gorj.- Fructele sunt mari de 12,0 g (83 fructe/kg), miezul reprezintă 47 % din greutatea fructelor.- Intră pe rod din anul 6 – 7 de la plantare.

2.4. VICTORIA

Origine: a fost obţinut prin selecţie din populaţiile de nuci din Gorj.- Fructele sunt mari de 11,4 g (88 fructe/kg), miezul reprezintă 50,6 % din greutatea fructelor.- Intră pe rod din anul 6 – 7 de la plantare.

3. Soiuri din zona Argeş (ICDP Piteşti - Mărăcineni)

Autori:
Jupâneşti 1984 Protogin şi V. Vasilescu P. Parnia, I. Onea
Bratia 1984 Protogin şi V. Vasilescu P. Parnia, I. Onea Protandru Roxana 1991 şi V. Vasilescu V. Vasilescu, P. Protandru
Muscelean 1993 Pătrăşcoiu şi A. Răchiţeanu

3.1. JUPÂNEŞTI

Origine: soi obţinut prin selecţie în populaţiile de nuci din Argeş, omologat ca soi noula Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti Mărăcineni.- Fructele sunt mijlocii de 12,2 g în medie (89 fructe/kg), miezul reprezintă 52 % din greutatea fructelor.- Intră pe rod din anul 5 de la plantare şi are o capacitate de producţie de 1,8 t/ha (100 pomi/ha, la 20-22 ani de la plantare).

3.2. BRATIA

Origine: soi obţinut prin selecţie în populaţiile de nuci din Argeş, omologat ca soi noula Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti Mărăcineni .- Fructele sunt mijlocii de 13,8 g în medie (72 fructe/kg), miezul reprezintă 48 % din greutatea fructelor.- Intră pe rod din anul 6-7 de la plantare şi are o capacitate de producţie de 2,2 t/ha (100 pomi/ha, la 20-22 ani de la plantare).

3.3. MUSCELEAN

Origine: Soi obţinut din populaţiile de nuci din Argeş, selecţionat la ICDP Piteşti –Mărăcineni. - Fructele mari de 14,5 g (69 fructe/kg), uniforme, cu coaja relativ subţire, iar miezul reprezintă 51,2 % din greutatea fructului. - Intră pe rod din anul 6-7 de la plantare.

4. Soiuri din zona VÂLCEA (SCDP Vâlcea)

Autori:
Valcor 1999 Protandru Turcu, I. Godeanu şi C. Cătuşanu. I. Botu, M. Botu,
Valmit 2000 Gh. Achim, El. Protogin Turcu. I. Botu, M. Botu, Gh. Achim, El. Protogin
Valrex 1999 Turcu şi I. Godeanu.

4.1. VALCOR

Origine: a fost selecţionat la SCDP Râmnicu-Vâlcea, din populaţiile de nuc din zonaVâlcea.- Fructele sunt mijlocii de 12,8 g în medie (78 fructe/kg), miezul reprezintă 51 % din greutatea fructelor.- Intră pe rod din anul 6 de la plantare şi are o capacitate de producţie de 1,6 t/ha (100 pomi/ha, la 20-22 ani de la plantare).

4.2. VALMIT

Origine: a fost selecţionat la SCDP Râmnicu-Vâlcea, din populaţiile de nuc din zonaVâlcea.- Fructele sunt mijlocii de 12,9 g în medie (77 fructe/kg), miezul reprezintă 52 % din greutatea fructelor.- Intră pe rod din anul 5 de la plantare şi are o capacitate de producţie de 2,1 t/ha (100 pomi/ha, la 20-22 ani de la plantare).

4.3. VALREX

Origine: a fost selecţionat la SCDP Râmnicu-Vâlcea, din populaţiile de nuc din zonaVâlcea.- Fructele sunt mare de 14,0 g în medie (71 fructe/kg), miezul reprezintă 48,8 % din greutatea fructelor.- Intră pe rod din anul 5 de la plantare şi are o capacitate de producţie de 2,5 t/ha (100 pomi/ha, la 20-22 ani de la plantare).

5. Soiuri din zona IAŞI (SCDP Iaşi)

Autori:
Miroslava 1994 L. Petre Protogin L. Petre şi E.
Ovidiu 2001 Protandru Rominger I. Bodi, E.
Velniţa 1994 Rominger, L. Petre Protogin şi V. Vasilescu L. Petre şi E. Protandru
Anica 1999 Rominger

5.1. MIROSLAVA

Origine: Este o selecţie de nuc depistată în localitatea Miroslava, judeţul Iaşi. - Fructele sunt mari spre foarte mari, cu coaja subţire, miezul umple bine cavitatea valvelor, cu un randament de 52,6% din greutatea fructelor. - Intră pe rod din anul 7 de la plantare şi are o capacitate de producţie de 3,1 t/ha (100 pomi/ha, la 20-22 ani de la plantare).

5.2OVIDIU

Origine: Este o selecţie de nuc depistată în zona Flămânzi, judeţul Botoşani.- Fructele sunt mijlocii spre mari, cu coaja subţire, miezul umple bine cavitatea valvelor, cu un randament de 53,2% din greutatea fructelor.- Intră pe rod din anul 7 de la plantare şi are o capacitate de producţie de 2,8 t/ha (100 pomi/ha, la 20-22 ani de la plantare).

5.3. VELNIŢA

Origine: Este o selecţie de nuc depistată în zona Velniţa dincomuna Deleni, judeţul Iaşi. Soiul este cu rodire pe lăstari terminali şi laterali. -Fructele sunt mari 13,5 g (74 fructe/kg), cu coaja relativ subţire, miezul umple bine cavitatea valvelor, cu un randament de 50,6-51,2% din greutatea fructelor. -Intră pe rod din anul 7 de la plantare şi are o capacitate de producţie de 2,7 t/ha (100 pomi/ha, la 20-22 ani de la plantare).

5.4. ANICA

Origine: Este o selecţie de nuc depistată în zona Velniţa dincomuna Deleni, judeţul Iaşi.Soiul este cu rodire pe lăstari terminali şi laterali.-Fructele sunt mari 14,0 g (71 fructe/kg), cu coajarelativ subţire, miezul umple bine cavitateavalvelor, cu un randament de 57% din greutateafructelor.-Intră pe rod din anul 5 de la plantare şi are ocapacitate de producţie de 2,9 t/ha (100 pomi/ha,la 20-22 ani de la plantare).

Imagini:

Miroslava

Ovidiu
Anica
Velnita





6. Soiuri din Republica Moldova (dupa un studiu realizat de Nicolae Kiktenko)

6.1. Chisinau
Pomul are o putere de creştere moderată, are coroană rotunjită si intră în sezonul de creştere cu două săptămâni mai târziu faţă de soiurile timpurii. Staminele şi pistilurile înfloresc simultan. Acest soi se polenizează singur. Fructele, de dimensiune medie, pot atinge în medie o masă de 10gr. Forma fructului este rotundă puţin alungită. Învelişul este subţire, în vrac, suprafaţa fină strălucitoare, uşor de strivit. Miezul este de culoare albă acoperit cu o coajă subţire de culoare alb-galben, este uleios, conţine peste 66% de grăsimi. Miezul constituie aproximativ jumătate din masa fructului şi este uşor de îndepărtat de pe coajă. Soiul este caracterizat ca rezistent la ierni, cu o recoltă anuală bogată.

6.2. Costiujeni
Pomul este de dimensiuni medii cu o coroană plat-rotundă. Acest soi de nuci înfloreşte mai devreme şi este proterandric. Staminele înfloresc cu 10-12 zile mai devreme decât pistilurile. Cel mai bun polenizator este soiul de Schinoasa. Fructele sunt mari (14,5 g), forma aproape rotundă, unidimensionale, uşor de strivit. Partea de sus a fructului este aproape rotundă, lipsită de strălucire, de culoare maro. Miezul se delimitează uşor are o culoare albă cu nuanţe de galben. Miezul constituie aproximativ jumătate din greutatea fructului şi conţine aproximativ 70% de grăsimi. Soiul se distinge prin rezistenta sporita la ger, poate fi afectat uşor însă nesemnificativ de bacterioză. Fructele sunt de o calitate comercială înaltă.

6.3. Schinoasa
Pomul are o putere de creştere moderată, are coroană rotunjită uşor alungită. Înfloreşte protogenic în stadii incipiente. Pistilurile înfloresc cu 7 zile mai devreme decât staminele. Cel mai bun polenizator este soiul de Costiujeni. Fructele sunt mari (12,5 g), în formă de ou. În partea de sus a fructului sunt uşor alungite, la bază rotunjite. Învelişul de grosime şi densitate medie, netede, de o culoare galben – gri. Miezul este mare şi bine încorporat în coaja fructului. Acesta constituie aproximativ jumătate de greutate fructului şi conţine 69,7% grăsime. Miezul se decojeşte uşor şi în întregime. Culoarea miezului este de un galben deschis. Pomul se caracterizează cu o rezistenţă relativă la ger, este foarte roditor, însă este afectat în anii cu umiditate înaltă.

6.4. Corjeuti
Pomul are o creştere moderată, cu o coroană rotundă lăsată de densitate medie. Înfloreşte în stadii incipiente, de obicei la sfârşitul lunii aprilie. Tip de înflorire protogenic. Pistilurile înfloresc cu 5-6 zile înainte de stamine. Cel mai bun polenizator este soiul de Călăraşi. Fructul este relativ mic, cu o greutate medie de 10 grame. Forma fructului este cilindrică - elongată. Partea de sus a fructului este puţin alungită, iar la bază puţin plată. Învelişul este subţire, slabă, lucitoare de o culoare alb –sur.Miezul este alb, acoperit cu o coajă de culoarea gălbuie, este uşor separat în întregime. Miezul constituie aproximativ 48-50% din fruct şi are 67,5% grăsime.Soiurile se disting prin rezistenţă la ierni, are un rod stabil cu un randament ridicat. În cazul îngrijirii corespunzătoare cerinţelor agrotehnice fructele pot forma clustere a câte 7-15 bucăţi împreună.

6.5. Calarasi
Pomul este viguros cu o coroană înaltă uşor alungită. Înfloreşte în termenele medii. Staminele şi pistilurile înfloresc în perioade de timp diferite cu o pauză de 5-7 zile. Cel mai bun polenizator este soiul de Schinoasa. Fructele sunt mari. Greutatea medie a unui fruct variază între 15 şi 19 grame. Forma este rotundă cu vârf ascuţit şi baza mai mult plată. Coaja este destul de groasă şi densă. Miezul este mare, la strivirea cojii se îndepărtează în întregime. Miezul este acoperit cu o cojiţă deculoare galbenă, este foarte gustos, constituie aproximativ jumătate din greutatea fructului şi conţine 68% grăsimi.

6.6. Cazacu
Pomul este viguros şi cu o coroană rotunjită, înaltă şi deasă. Soiul este protogenic. Pistilurile înfloresc cu 6-7 zile mai devreme decât pistilurile. Cei mai bun polenizatori sunt soiurile de Costiujeni şi Călăraşi. Fructele au o coajă lemnoasă medie (mai mult de 10 g), sub formă cilindrică. În partea de sus a fructului este uşor convex, fundul plat. Coaja este de grosime medie, densă, de culoarea galben deschis, marginile uşor accentuate. Miezul este de culoare albă, şi constituie aproximativ 60% din masă. Soiul este caracterizat de rezistenţă la temperaturi joase şi la boli.

6.7. Cogalniceanu
Pomul are creştere moderată, cu coroana rotunjită. Acesta se deosebeşte prin intrarea în perioada de fructificare devreme şi o creştere rapidă a productivităţii. Soiul este protogenic. Cei mai buni polenizatori sunt soiurile de Costiujeni şi Călăraşi. Fructele sunt mari, de formă cilindrică. Partea de sus a fructului este uşor conică, fundul plat. Învelişul este subţire, puternic, neted, de culoare gălbuie. Miezul este mare, se îndepărtează în întregime uşor, şi constituie 48-50% de la masa fructului. Soiul are un rod anual bogat.

6.8. Codrene
Soiul este viguros. Pentru o creştere normală are nevoie de soluri fertile, adânci şi uşoare. Se caracterizează printr-o rezistenţă înaltă la îngheţuri, şi suportă temperaturi joase de până la 32 şi chiar 35 grade Celsius sub zero. De asemenea este rezistent la dăunători. Mugurii apar cu 4-5 zile mai târziu, în comparaţie cu soiurile cu un termen mediu de înflorire. Florile femele înfloresc la sfârşitul lunii aprilie începutul lunii mai. Tip înflorire – protogenic, cu o diferenţă de 1-4 zile. Femelele apar încă în momentul în care mugurii nu sunt desfăcuţi complet, fapt ce-i le apără de îngheţurile de primăvară. Fructe - abundente şi cu regularitate. Înregistrează o producţie destul de omogenă. Fructe sunt mari, cu coaja bine prinsă, suprafaţa este relativ netedă. Miezul se extrage în întregime sau în jumătăţi şi are un aspect atractiv.

6.9. Lungulete
Soiul este destul de viguros şi nu necesită condiţii speciale de creştere şi îngrijire. Creste bine pe soluri uşoare şi adânci. Se caracterizează printr-o rezistenţă înaltă la îngheţuri, şi suportă temperaturi joase de până la 32 şi chiar 35 grade Celsius sub zero. Este rezistent la dăunători. Mugurii se desfac aproximativ la mijlocul lunii aprilie. Tipul de flori este caracterizat de proterandrie cu o diferenţă de 2-5 zile. Are un rod bogat. Nucile ca dimensiune sun mai mari ca media, uniforme, de formă oval alungită. Suprafaţa este netedă, coajă subţire, uşor de spart, au un aspect atractiv.

6.10. Pesceanschii
Pomul este de dimensiuni medii cu coroana rotunjită şi relativ dens. Unghiul de separare a ramurilor aproape de orizontală, şi sunt destul de rare. Coaja trunchiului este acoperită de mici crăpături. Ramurile sunt de dimensiuni medii, drepte, de culoare brună. Frunzele sunt alungite, opace, marginea frunzelor netedă. Florile sunt medii sub formă de urcior cu nuanţe roz.Tip de înflorire protogenic. Perioada de înflorire a florilor femele 27 aprilie – 12 mai fapt ce permite să scape de îngheţurile de primăvară. Soiul se polenizează parţial singur, însă printre cei mai buni polenizatori sunt soiurile Cazacu, Schinoasa, Cogâlniceanu, Briceni. Fructul este de mărime medie, forma rotund-oval, fără margini. Învelişul este subţire, dens, mat. Miezul este de culoare crem, dens. Miezul ocupă doar 85% din fruct, si este uşor de îndepărtat. Este potrivit pentru îndepărtarea mecanizată a miezului. Dispune de un gust excepţional, plăcut pentru desert. Soiul este universal, este potrivit atât pentru prelucrare cât şi pentru consum în formă proaspătă. Reecoltare: a treia decadă a lunii septembrie – prima decadă a lunii octombrie. Soiul este rezistent la secetă, la căldură, suportă uşor iernile geroase friguri de până la 30 grade Celsius.

6.11. Falesti
Pomul este de dimensiuni medii. Ramificarea este aproape de unghi drept. Scoarţa trunchiului şi a ramurilor este caracterizată de crăpături mici. Ramurile sunt de dimensiuni medii, drepte, de culoare brună. Frunzele sunt eliptice, lipsite de strălucire, de culoare verde închis, marginea frunzelor este dreaptă.Tipul florilor este protogenic. Perioada de înflorire a florilor femele este la sfârşitul lunii aprilie începutul lunii mai. Cei mai buni polenizatori sunt soiurile Cazacu, Iargara, Peschanskii, Cogâlniceanu. Fructul este de dimensiune medie, formă rotundă, fără margini. Învelişul este subţire, dens, aproape neted. Se deosebeşte prin calitate înaltă şi aspect comercial bun, productivitatea este înaltă şi lipsită de periodicitate. Soiul este universal, potrivit atât pentru utilizarea în scopuri industriale cât şi în consum curent în formă proaspătă. Soiul este rezistent la secetă, la căldură, suportă uşor iernile geroase friguri de până la 30,5 grade Celsius.

6.12. President (fructificare din anul 1)

President



7.Soiuri din Franta

Chiar daca in ultimii ani au inceput sa fie plantate in Romania, datorita faptului ca acestea (Lara, Fernor, Ferjean, Franchete) nu sunt adaptate inca conditiilor vitrege de temperatura din timpul iernii si primaverii (ingheturi tarzii) nu le putem recomanda inca. Plantatiile realizate pana acum in Romania ne indica pierderi in primii 3 ani de 20-70 % din numarul de plante precum si cresteri anuale scazute.


3. PARTICULARITĂŢI TEHNOLOGICE


Producerea materialului săditor. Nucul se înmulţeşte pe cale generativă (prin sămânţă) şi pe cale vegetativă (prin altoire).
Nucul se înmulţeşte prin sămânţă atunci când se urmăreşte obţinerea de masă lemnoasă destinată industriei mobilei. Obţinerea de pomi altoiţi la nuc se face mai greu decât la celelalte specii. Altoirea în câmp dă rezultate numai în zonele în care temperatura medie din perioada mai-septembrie depăşeşte 18,5C iar oscilaţiile diurne să fie cât mai reduse (E.Schneiders, 1941).
În zonele în care nu se realizează aceste condiţii cum este şi ţara noastră, se recurge la altoirea la masă, urmată de forţare. Această tehnologie cuprinde următoarele aspecte:
  • producerea puieţilor portaltoi (la ghiveci sau în şcoala de puieţi). Pomii trebuie să fie de 1-2 ani, cu un diametru la colet de 8-20 mm;
  • producerea ramurilor altoi (în plantaţii mamă elită). Ramurile altoi trebuie să aibă o lungime de 60-100 cm şi diametrul de 8-20 mm, cu măduvă cât mai redusă (sub 1/3 din diametru);
  • pregătirea puieţilor portaltoi constă în scos de la stratificare, dezinfectare (Topsin 0,1%), fasonare (se scurtează pivotul la 20-25 cm şi rădăcinile secundare la 2-3 mm), preforţarea, la temperatura de 26-28C şi umiditatea relativa a aerului 80-90%);
  • pregătirea ramurilor altoi. Ramurile altoi păstrate la stratificat în nisip (0-5C) sau în camere frigorifice la 1-2C, în pungi de polietilenă, se scot de la păstrare şi se dezinfectează cu biofungicide.

Altoirea propriu-zisă (în perioada 1.XII-1.IV) se face prin toate metodele cu ramură detaşată în lemn. Cele mai bune rezultate la altoirea mecanizată se obţin prin aplicarea metodei de altoire în scăriţă sau omega, iar la altoirea manuală rezultate bune se obţin prin copulaţie perfecţionată, triangulaţie, despicătură.
Parafinarea la punctul de altoire, forţarea şi călirea se fac ca la viţele altoite.
Materialul astfel obţinut se plantează în pepinieră la 90 cm între rânduri şi 40-45 cm pe rând. Altoirea în câmp, în pepinieră se face cu mugur în fluier sau în fereastră şi cu mugure în placaj, iar supraaltoirea se realizează cu ramură detaşată sub coajă. Pentru înmulţirea nucului prin altoire se folosesc doi portaltoi:

1. Juglans regia - este compatibil cu toate soiurile cărora le imprimă o rezistenţă la secetă şi ger, potenţial productiv ce creşte odată cu vârsta. Este destul de sensibil la bolile sistemului radicular (Phytophtora cinamoni, Armillaria mellea, Agrobacterium) şi este tolerant la virusul Cherry leaf roll. În ţara noastră este un singur portaltoi omologat: Tg. Jiu 1(M.Popescu şi colab., 1993).

2. Juglans nigra - pomii altoiţi pe acest portaltoi prezintă următoarele avantaje: intră repede pe rod; au o vigoare cu 5-20% mai mică; productivitate ridicată; rezistenţă mai mare la ger; fructele sunt mai mari şi au mai mult miez. Pe lângă aceste avantaje, acest portaltoi prezintă şi unele dezavantaje cum sunt: compatibilitate la altoire mai redusă; pomii sunt mai sensibili la secetă şi mai pretenţioşi la sol; rezistenţă mai mică la bolile sistemului radicular; la 25-30 de ani majoritatea pomilor se usucă datorită sensibilităţii la virusul Cherry leaf roll, care produce o necroză liniară în zona de sudură dintre altoi şi portaltoi.

Înfiinţarea şi întreţinerea plantaţiilor. Plantaţiile de nuc sunt plantaţii de lungă durată, de aceea înainte de înfiinţarea lor trebuie făcute studii pe o perioadă lungă de timp (20-30 ani) în vederea stabilirii oportunităţii înfiinţării plantaţiilor. Astfel, plantaţiile de nuc se vor înfiinţa în bazinele de maximă favorabilitate pentru nuc.

Sistemul radicular al nucului fiind sensibil la boli impune înfiinţarea de plantaţii pe terenuri care nu au fost ocupate cu specii lemnoase sau care au fost defrişate în urmă cu 5-6 ani şi cultivate apoi cu plante furajere sau agricole. Cele mai bune premergătoare sunt leguminoasele, apoi ierburile perene, cereale şi prăşitoare. La fertilizarea de bază orientativ pentru condiţiile din ţara noastră se recomandă ca înainte de desfundare să se administreze 40-60 t/ha gunoi de grajd;

Gunoiul de grajd se foloseşte mai eficient dacă se distribuie în benzi late de 2-3 m de-a lungul viitoarelor rânduri de pomi înainte de desfundat.

Datorita schimbarilor climatice actuale pentru evitarea pierderilor de apa din sol, sistemul de plantare pentru culturile neirigate are la baza plantari de toamna sau in ferestreledin iarna (plantarea trebuie incheiata cel mai tarziu in 15 martie pentru a se asigura prinderea plantelor).

Sapatul gropilor se face de regula mecanic ( H-1m/L-1m/l-1m) cu un buldoexcavator cu cupa de 60-80 cm (este nevoie de aproximativ 1 m3 de pamant volum necesar pentru sistemul radicular) pentru a se asigura o cantitate de apa de minim 500 l/planta la pornirea in vegetatie.

Pentru culturile irigate se poate practica sistemul traditional de plantare (desfundat; nivelare; discuire).

Distanţele de plantare sunt determinate de combinaţia soi-portaltoi. Ele variază între 10-12 m între rânduri şi 8-12 m pe rând la pomii din soiurile cu fructificare terminală şi altoiţi pe J.regia şi 8-10 m între rânduri şi 6-8 m pe rând la pomii altoiţi pe J.nigra şi la soiurile cu fructificarea laterală altoiţi peJ.regia (M.Popescu şi colab., 1993).

Pichetarea în triunghi isoscel sau echilateral facilitează un regim de lumină mai bun. Plantarea nucului se poate face atât toamna cât şi primăvara timpuriu.

G.Mihăiescu (1967) precizează că prinderea este totală dacă se plantează primăvara devreme, iar pomii se scot din pepinieră tot primăvara aproape de momentul plantării.

Întreţinerea solului. Intervalul dintre randuri va fi mentinut in mod obligatoriu inierbat princultivare cu plante agroalimentare sau îngrăşăminte verzi.

Culturile intercalate nu trebuie să concureze pomii pentru hrană şi apă. Pe terenurile în pantă şi în zonele cu suficiente precipitaţii terenul se poate menţine înierbat parţial, provizoriu sau total.

Fertilizarea.

Cel mai important sistem de fertilizare ecologic recomandat are la baza utilizarea unor sisteme mixte agropastorale(pomicole si zootehnice) prin asocierea cresterii de animale (oi, vaci,pasari etc...)

Dacă fertilizarea de bază s-a făcut corect necesarul de P şi K este asigurat până la intrarea pomilor pe rod. În caz contrar în toamna anilor 3-4 se completează doza optimă printr-o fertilizareorganica suplimentară.

Tabelul 1. Îngrăşăminte bogate în potasiu (K)

Nume comercial
Firma
Compoziţia
P2O5
%
K2O
%
Ca
%
Mg
%
Hapa Kali (sulfat de K)
Hauert
Sulfat de K

50


Magnesia Kainite
Landor
Sulfat de K şi Mg

30

6
Patentkali
Hauert
Sulfat de K şi Mg

30

6
Kali
Hauert
Sulaft de K

50


Sulfat de K 50%
Landor,
Kali
Sulfat de K

50


Kainite magnesienne
Kali
Sare brută de K

11

3
Patentkali
Kali
Sulfaţi de K şi Mg

30

6
Solupotasse
Kali, Landor
Sulfat de K

50



Azotul este necesar din primii ani de la plantare când fiecărui pom trebuie să i se administreze câte 100 g N s.a. Până la intrarea pe rod cantitatea de N trebuie să crească anual cu câte 100 g N s.a. pe pom, administrat sub proiecţia coroanei. După intrarea pe rod doza de N furnizata prin aport de ingrasaminte organice va fi de 100-150 kg s.a./ha .

Tabelul 2. Îngrăşăminte organice bogate în fosfor (P)
Nume comercial
Firma
Compoziţia
P2O5
%
K2O
%
Ca
%
Mg
%
Agri P15
Agribort/Fully
Fosfat brut, algă marină impregnată cu calcar
15

36

ASP 60
Feuerstein
S. Thomas
6

32
2,4
Biophos
Agroline
Fosfat brut
33

39

Dolophos
Reichmuth
Fosfat brut
15

29
4
Granuphos 18
Landor
Fosfat brut, rocă sedimentară carbonată
18

22
4,8
Litho Physalg 18
Timac
Fosfat natural moale; rocă sedimentară carbonată; algă marină impregnată cu calcar
18

31
1,8
Maxiflor P7
Landor
Fosfat brut
7

22
2,9

Irigarea. În zonele în care în perioada de vegetaţie cad mai puţin de 100 l/m2 precipitaţii irigarea este obligatorie. La pomii tineri se fac 1-2 udări cu norme de 300-400 m3/ha, iar la pomii maturi cu 1500-2000 m3/ha. Apa se poate administra prin udare mecanizată sau pe brazde.

Tăierile la nuc

Tăieri de formare a coroanei. Formele de coroană indicate pentru cultura nucului sunt: vasul ameliorat, vasul întârziat şi piramida Leader cu 5-7 şarpante. Pentru conducerea pomilor sub formă de vas întârziat în anul I după plantare aceştia se scurtează la 1,2-1,3 m deasupra unui mugure stipelar. Varga la plantare prezintă pe suprafaţa ei muguri dispuşi în serie unul sub celălalt. Primii 3-4 muguri principali din partea de sus a vergii se îndepărtează pentru a favoriza creşterea lăstarilor din muguri situaţi sub aceştia care formează unghiuri de inserţie mai mari.
În perioada de vegetaţie la sfârşitul lunii mai începutul lunii iunie, din lăstarii care apar se aleg trei prin care se vor forma cele trei şarpante la vas. Ceilalţi lăstari situaţi între cei aleşi se ciupesc.
În primăvara anului al doilea în martie-aprilie, se echilibrează şarpantele tăindu-le la acelaşi nivel, deasupra unui mugure exterior. De regulă planul de scurtare al şarpantelor va fi astfel stabilit încât din lungimea acestora să se îndepărteze maximum 1/3, iar intervenţia de tăiere se va face într-o porţiune de lemn matur. Celelalte ramuri se suprimă de la inel.
Dacă unghiurile de inserţie sub care au crescut şarpantele sunt prea mari sau prea mici, acestea se corectează prin înclinări sau dresări ale şarpantelor.
În primăvara anului al treilea, şarpantele alese se scurtează la 80-100 cm pentru proiectarea primei subşarpante iar la sfârşitul lunii mai se aleg lăstarii de prelungire care se îndepărtează.
Scurtarea şarpantelor la cca. 80 cm se va face şi în primăvara anilor IV şi V pentru obţinerea a încă două subşarpante pentru definitivarea coroanei.
Pentru conducerea pomilor sub formă de piramidă neetajată aceştia se scurtează în anul I la 1,2-1,3 m deasupra unui mugure stipelar.
În perioada de vegetaţie, la sfârşitul lunii mai se aleg trei lăstari, doi pentru primele două şarpante şi al treilea pentru prelungirea axului. Ceilalţi lăstari situaţi pe trunchi sau între cei aleşi se îndepărtează.
În primăvara anului al II-lea, după reglarea unghiurilor de inserţie la primele două şarpante se scurtează prelungirea axului la 30-40 cm deasupra ultimei şarpante. În mai se aleg doi lăstari, unul pentru şarpanta a treia şi unul pentru prelungirea axului. Această tehnică se continuă şi în anii următori până la obţinerea unui număr de 5-7 şarpante.
Începând cu anul al III-lea se vor scurta în fiecare primăvară şarpantele pentru formarea de subşarpante în număr de trei pe primele două respectiv două pentru următoarele 3-5.
În felul acesta nucul va creşte într-o coroană care va beneficia de o iluminare corespunzătoare pentru toate ramurile de rod şi toate fructele, producţiile obţinute mărindu-se considerabil.
În perioada de formare a coroanei lucrările de tăiere în uscat se vor limita la strictul necesar pentru realizarea formei de coroană propusă, iar lucrările în verde vor avea o pondere sporită. Pentru ca rănile provocate prin suprimarea lăstarilor să fie cât mai mici recomandăm îndepărtarea lor în fază erbacee.

Tăierile de întreţinere şi rodire constau în eliminarea ramurilor lacome, a celor concurente şi cu poziţii necorespunzătoare, a celor care împiedică pătrunderea luminii în interiorul coroanei. De asemenea, se fac tăieri de reducţie în ramurile de semischelet îmbătrânite, în vederea stimulării de creşteri noi cu potenţial productiv mai ridicat.
Nucul este o specie foarte sensibilă la tăieri. De aceea tăierile din perioada de repaus se vor face numai atunci când pericolul apariţiei de temperaturi negative a scăzut. Cele mai bune rezultate se obţin când tăierea se face la sfârşitul lunii martie sau începutul lunii aprilie, în funcţie de mersul vremii. Tăierile executate prea devreme au repercusiuni negative asupra pomului. Vindecarea rănilor produse cu ocazia tăierilor se face greu la ramurile mai groase de 2-3 cm. De aceea rănile mai mari de aceste dimensiuni se vor proteja cu vopsea în ulei sau mastic.
Experienţa efectuată la Staţiunea didactică şi experimentală Ţimbureşti, de către M.Popescuşi I.Godeanu, au condus la concluzia că efectul tăierilor la nuc este dependent de momentul aplicării lor, poziţia suprafeţelor rănite, diametrul rănilor şi protejarea lor. Rezultatele cele mai bune au fost obţinute secţionând ramuri cu diametrul de 2-5 cm cu poziţie verticală sau oblică, în momentul intrării în vegetaţie şi cu protejarea suprafeţelor rănite.

Reîntinerirea nucilor bătrâni. Nucul are o mare putere de regenerare naturală. Sunt frecvente cazurile de nuci prăbuşiţi la bătrâneţe la care apar şi se dezvoltă de la bază lăstari viguroşi. Această proprietate a nucului trebuie valorificată. Tăierile de reîntinerire se fac la sfârşitul perioadei de rodire când ramurile de semischelet au îmbătrânit şi constau în tăieri de reducţie în lemn de 3-5 ani. Se recomandă evitarea suprimării ramurilor mai groase de 8-10 cm şi protejarea rănilor care apar în urma tăierilor.

Combaterea bolilor şi dăunătorilor. Bolile cele mai păgubitoare pentru nuc sunt: bacterioza nucului (Xanthomona juglandis), antracnoza (Gnomonia leptostyla) care atacă lăstarii, frunzele, florile şi fructele.
Bolile sistemului radicular (Phytophtora cinamoni, Armilaria mellea şi Agrobacterium tumefaciens) care pot duce la uscarea pomilor se combat prin măsuri profilactice şi utilizarea unor portaltoi rezistenţi.
Dăunătorii problemă ai nucului sunt: viermele nucilor (Carpocapsa amplona), păduchii ţestoşi (Eulecanium corni), păduchii de frunze (Callaphis juglansis şi Cronophis juglandicola), omizile defoliatoare (Operoptera brumata, Hiphontria curea), acarienii (Aceria trestiota).
Pentru combaterea lor se aplică bioinsecticide şi bioacaricide specifice la momentele indicate de staţiile de prognoză şi avertizare.

Recoltarea şi valorificarea nucilor. Recoltarea nucilor se face în funcţie de modul de valorificare. Pentru dulceaţă de nuci verzi, recoltarea se face când fructele au 1,5-2,0 cm în diametru. Pentru lichior, nucile se recoltează înainte de întărirea endocarpului iar pentru sămânţă când epicarpul crapă.
În condiţiile ţării noastre recoltarea se realizează în trei reprize: prima când se recoltează circa 5-6% din producţie adunându-se fructele atacate de boli şi dăunători care se maturează mai repede. În a doua repriză se recoltează 70-80% din producţie. În vederea stabilirii momentului optim de cules, după ce pe majoritatea fructelor apar crăpături în zona punctului stilar se recoltează din 2 în 2 zile câte 100 fructe care se ţin 24 de ore în apă. Dacă după acest timp la 90-95% din fructe epicarpul se îndepărtează uşor recoltarea poate începe. Cea de-a treia recoltare şi ultima se face la cca. 2 săptămâni după a 2-a când se adună cca. 10-15% din fructe care încă nu erau mature. Recoltarea se face manual sau mecanizat. Recoltarea manuală se face prin scuturare cu prăjina sau cu funia. În acest scop de axul pomului se leagă un lemn gros care să depăşească înălţimea pomului de vârful căruia se leagă o funie groasă cu care se lovesc ramurile de jur împrejur.
Recoltarea mecanizată se face cu vibratoare speciale care scutură fiecare şarpantă.
Adunatul nucilor se face manual sau mecanic. După adunat nucile se separă. Cele nedecojite se încarcă în lăzi grătar şi se introduc în camere închise ermetic într-o atmosferă de 1% etilen la temperatura de 21-27C unde se ţin 12 ore. În lipsa acestor posibilităţi nucile nedecojite se introduc în saci, se udă bine cu apă rece din oră în oră, timp de 12-24 ore. Imediat după decojire fructele se spală în bazine speciale, se usucă până se reduce umiditatea de la 30-40% la 5-8%. Uscarea se face pe stelaje în locuri foarte bine aerisite în straturi de 8-10 cm lopătate de mai multe ori pe zi. După uscare nucile se sortează şi se albesc.