Actualmente, în Moldova, conform datelor recensămîntului plantaţiilor pomicole din 1994, există 2,2 mil. arbori de nuc, dintre care peste 85% - în plin rod. Majoritatea absolută a arborilor de nuc se cultivă ca pomi răzleţi în livezile de pe lîngă casă, în aleile de nuc înfiinţate ca fîşii de protecţie, de-a lungul drumurilor naţionale, în grupuri mici pe sectoarele publice şi de stat. Plantaţii de tip livadă sînt puţine şi ocupă suprafeţe mici.
Fiind înmulţit pînă nu demult în exclusivitate prin semănarea directă a nucilor, plantaţiile acestei specii reprezintă o diversitate mare de tipuri (pomi), care se deosebesc mult unul de altul, atît prin particularităţile biologice (mărimea pomului, rezistenţa la boli şi dăunători etc.), dar mai ales prin caracterele de producţie (mărimea recoltei, calitatea nucilor). Printre numeroasele tipuri predomină cele cu productivitate scăzută, cu nuci mici, costelive, cu coaja groasă, din care miezul se separă anevoios şi numai fărîmiţat.
Situaţia creată în cultura nucului se agravează şi din lipsa totală a lucrărilor de îngrijire a nucilor. Lăsaţi fără tăieri de formare şi fructificare, cu solul sub proiecţia coroanelor nelucrat, şi, ca urmare, puternic tasat şi în permanenţă uscat, fără tratamente contra bolilor şi dăunătorilor, nucii fructifică slab, şi nu în fiecare an, potenţialul lor productiv fiind realizat numai la nivel de 20%.
În ultimii ani producţia anuală de nuci pe ţară a constituit 22,0-33,0 mii tone, din care peste hotare s-au vîndut 20,0-32,0 mii tone. Din cauza neomogenităţii producţia este comercializată numai prelucrată în miez.
Комментариев нет:
Отправить комментарий